<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<channel>
<title>Saptamana financiara</title>
<link>http://www.sfin.ro/</link>
<description>Ultimele articole ale autorului Mircea Dutu</description>
<language>ro</language>
<item>
<title><![CDATA[Deziluzia Obama sau mandatul sub care nu s-a întâmplat nimic…]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24372/deziluzia_obama_sau_mandatul_sub_care_nu_s-a_intamplat_nimic%E2%80%A6.html</link>
<description><![CDATA[Printre marile promisiuni electorale în speranţa realizării cărora votul popular american a decis schimbarea şi a adus la Casa Albă Administraţia democrată a preşedintelui Barack Obama, se numără şi câteva de ordin ecologic. Numai că acum, spre sfârşit de mandat prezidenţial, suntem pe cale a constata că niciuna dintre ele nu va avea sorţi de izbândă ca, de altfel, multe altele, precum cele de ordin social. După eşecul proiectului legii privind clima, prin adoptarea căruia SUA ar fi intrat în sistemul Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), impunând astfel prin exemplul lor atitudini pozitive şi din partea celorlalţi mari poluatori ai lumii, şi prezenţa nesemnificativă a preşedintelui american la summitul ecoclimatic de la Copenhaga (2009), iată că seria neîmplinirilor environmentale continuă.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 09 Sep 2011 16:04:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24372/deziluzia_obama_sau_mandatul_sub_care_nu_s-a_intamplat_nimic%E2%80%A6.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Clima şi războaiele. Cazul „primăverii arabe”]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24317/clima_si_razboaiele__cazul_%E2%80%9Eprimaverii_arabe%E2%80%9D.html</link>
<description><![CDATA[Influenţele şi chiar legătura directă dintre schim&shy;bările climatice şi conflictele armate sunt din ce în ce mai evidente. Deja un raport din 2007 al Pro&shy;gra&shy;mului ONU pentru mediu (UNEP) sublinia ra&shy;por&shy;turile dintre modificările climei şi insecuritatea mon&shy;dială, desemnând printre principalele &bdquo;punc&shy;te fierbinţi&rdquo; nordul şi sudul Africii, Sahelul, zona Mă&shy;rii Meditarane. &Icirc;n luna iulie din acest an, o De&shy;claraţie a Consiliului de Securitate al ONU exprima îngrijorarea asupra consecinţelor pe care schim&shy;bările climatice le-ar putea avea în agravarea anumitor ameninţări care apasă asupra păcii şi securităţii globale.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 02 Sep 2011 17:21:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24317/clima_si_razboaiele__cazul_%E2%80%9Eprimaverii_arabe%E2%80%9D.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[China se converteşte la dezvoltare durabilă?]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24264/china_se_converteste_la_dezvoltare_durabila.html</link>
<description><![CDATA[După ce a uimit lumea cu o creştere extraordinară în ultimele decenii, care au transformat-o în a doua putere economică a lumii, China pare a se pregăti acum să ne ofere, în acelaşi stil, şi propriu-i model de dezvoltare durabilă, prin luarea în considerare a cerinţelor protecţiei mediului. Fenome&shy;ne precum mareele negre, poluarea apelor fluviilor, deşeuri toxice de tot felul, tratarea insuficientă a gunoaielor, industrie minieră şi petrochimică fără nicio normă ecologică au început să provoace costuri sociale majore, transformându-se în frâne ale avântului economic.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 26 Aug 2011 18:14:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24264/china_se_converteste_la_dezvoltare_durabila.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Spune în ce mediu trăieşti, ca să-ţi spun cine eşti!]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24211/spune_in_ce_mediu_traiesti_ca_sa-ti_spun_cine_esti.html</link>
<description><![CDATA[Parafrazând un mai vechi dicton, am putea afirma: spune în ce mediu tră&shy;ieşti, ca să-ţi spun cine eşti! Desi&shy;gur, determinismul natural are limitele sale, dar atenţia şi grija pentru protecţia mediului au devenit, as&shy;tăzi, un indicator important al nive&shy;lu&shy;lui de civilizaţie al unui popor. Să fie aceasta şi un reflex al influenţei reciproce dintre mediu şi cei care îl vieţuiesc? O lecţie semnificativă ne oferă, în acest sens, peste veacuri, gânditorii antici.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 19 Aug 2011 17:58:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24211/spune_in_ce_mediu_traiesti_ca_sa-ti_spun_cine_esti.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[De ce există foamete într-o lume a abundenţei alimentare?]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24132/de_ce_exista_foamete_intr-o_lume_a_abundentei_alimentare.html</link>
<description><![CDATA[&Icirc;n timp ce FAO ne anunţă că astăzi se produc alimente în cantităţi care să asigure nevoile de hrană a 12 miliarde de oameni, cu mult deci peste ce ar trebui pentru cele 7 mi&shy;liarde care populează în prezent pla&shy;neta, în Cornul Africii circa 12 mi&shy;lioane de persoane trăiesc sub semnul foametei extreme şi supravie&shy;ţuiesc graţie ajutorului internaţional a&shy;cordat de urgenţă. Situaţia este paradoxală şi din perspectiva evolu&shy;ţiilor din ultimele decenii: dacă producţia de alimente s-a multiplicat, din anii 1960, de trei ori, în ultima pe&shy;rioadă populaţia numai s-a du-blat!]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 12 Aug 2011 17:53:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24132/de_ce_exista_foamete_intr-o_lume_a_abundentei_alimentare.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Adaptarea la schimbările climatice]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24053/adaptarea_la_schimbarile_climatice.html</link>
<description><![CDATA[Fenomenul schimbărilor climatice şi efectele manifestărilor sale sunt realităţi din ce în ce mai de ne&shy;con&shy;testat, iar în faţa implacabilităţii lor singurul răs&shy;puns raţional şi eficient îl reprezintă adaptarea. Aşa se face că, pe lângă preocupările la nivel global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), în contextul Protocolului de la Kyoto, tot mai multe ţări îşi elaborează şi aplică strategii şi planuri de a&shy;dap&shy;tare la consecinţele încălzirii climei. Unul dintre cele mai recente documente de acest gen îl re&shy;pre&shy;zintă Planul de adaptare la schimbările climatice, a&shy;doptat recent de guvernul de la Paris, şi care pre&shy;gă&shy;teşte Franţa ca, până în anul 2100, să trăiască cu temperaturi medii mai calde cu de la 2&ordm;C la 3,5&ordm;C, cu ploi până la 30% mai puţine şi să se obişnuiască cu condiţii cu&shy;rente de caniculă şi secetă.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 05 Aug 2011 17:46:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24053/adaptarea_la_schimbarile_climatice.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Social-ecologia, un nou concept pe piaţa ideilor]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23982/social-ecologia_un_nou_concept_pe_piata_ideilor.html</link>
<description><![CDATA[&Icirc;n introducerea la celebra sa &bdquo;Originea speciilor&rdquo; (1859), Ch. Darwin aducea un omagiu atât co&shy;le&shy;gului şi concurentului său Alfred Russel Wal&shy;lace, cât şi reverendului Malthus. Primului, pentru că, potrivit regulii descoperirilor multiple, a&shy;proape concomitent şi independent de el, formulase legea selecţiei naturale. Celui de-al doi&shy;lea, deoarece prin al său &bdquo;Eseu asupra princi&shy;piului populaţiei&rdquo; (1798) îi inspirase ideea unei lupte pentru existenţă între indivizii mai bine a&shy;dap&shy;taţi contribuind, cu alte fenomene, la evo&shy;lu&shy;ţia speciilor.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 29 Jul 2011 16:49:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23982/social-ecologia_un_nou_concept_pe_piata_ideilor.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ce ne poate oferi un preşedinte ecologist?]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23917/ce_ne_poate_oferi_un_presedinte_ecologist.html</link>
<description><![CDATA[Franţa se numără printre puţinele ţări care, gra&shy;ţie şi sistemului său constituţional de ale&shy;gere a şefului statului prin vot direct, ne oferă deja o experienţă bogată în privinţa candidaturii repre&shy;zentanţilor ecologişti la Preşedinţia Republicii. &Icirc;ncepând din 1974, cu &bdquo;istoricul&rdquo; R&eacute;n&eacute; Du&shy;mont, &bdquo;Verzii&rdquo; au participat la cursa pentru Ely&shy;s&eacute;e fără a înregistra, din păcate, prea mult succes.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 22 Jul 2011 16:38:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23917/ce_ne_poate_oferi_un_presedinte_ecologist.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Omul contra lupului]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23851/omul_contra_lupului.html</link>
<description><![CDATA[&Icirc;ntr-o recentă lucrare, &bdquo;L&rsquo;homme contre le loup&rdquo; (Ed. Fayard, Paris, 2011), istoricul Jean-Marc Moriceau analizează şi prezintă modul în care societăţile umane, de-a lungul timpului şi mai ales din Evul Mediu, au combătut, cu cele mai diverse mijloace, celebrul animal prădător, care astăzi a devenit o specie rară, protejată.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 15 Jul 2011 18:11:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23851/omul_contra_lupului.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[E.coli, un atac la agricultura bio?]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23782/e_coli_un_atac_la_agricultura_bio.html</link>
<description><![CDATA[După at&acirc;tea campanii mondiale suspecte, precum cele legate de gripa aviară şi cea porcină, şi &icirc;n condiţiile &icirc;n care presa internaţională vor&shy;beşte de o veritabilă &bdquo;privatizare&rdquo; a Organizaţiei Mon&shy;dia&shy;le a Sănătăţii (OMS), av&acirc;nd &icirc;n vedere mai ales interesele pe care le promovează, ac&shy;tua&shy;la criză provocată de bacteria E.coli este vă&shy;zută de mulţi &icirc;n acelaşi context controversat.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 08 Jul 2011 18:05:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23782/e_coli_un_atac_la_agricultura_bio.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Indignaţi-vă! Singura soluţie de salvare a planetei?]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23714/indignati-va_singura_solutie_de_salvare_a_planetei.html</link>
<description><![CDATA[&Icirc;ntr-o lume bruscată şi preocupată mai ales de &bdquo;şocurile&rdquo; vieţii de zi cu zi, rămasă parcă indife&shy;rentă şi din ce &icirc;n ce mai opacă faţă de adevă&shy;ra&shy;tele şi marile probleme ale existenţei sale, precum cele ecologice, manifestările singulare de iz&shy;bucniri ale revoltei individuale dob&acirc;ndesc o re&shy;le&shy;vanţă majoră. Ele constituie o şansă de a de&shy;monstra, prin forţa exemplului, că realitatea mai poate fi schimbată, iar cursul aleatoriu al istoriei stopat, sau cel puţin modificat. Este cazul, &icirc;n Franţa, al fostului membru al Rezistenţei, Ste&shy;phane Hessel, care, ajuns la venerabila v&acirc;rstă de 93 de ani, prin publicarea eseului său cu titlul semnificativ Indignez-vous! (Indig&eacute;ne &eacute;ditions, 2011), are un impact notabil asupra conştiin&shy;ţe&shy;lor individuale şi a opiniei publice.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 01 Jul 2011 17:45:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23714/indignati-va_singura_solutie_de_salvare_a_planetei.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Iniţiative de conservare a Dunării]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23649/initiative_de_conservare_a_dunarii.html</link>
<description><![CDATA[Ziua Dunării, marcată &icirc;n fiecare an la 29 iunie, &icirc;n considerarea datei la care, &icirc;n 1994, a fost semnată la Sofia Convenţia privind protecţia şi utilizarea durabilă a marelui fluviu european, reprezintă, de fiecare dată, prilejul eva-luării stării sale ecologice şi relevării progreselor &icirc;nregistrate &icirc;n această direcţie. Mo&shy;men&shy;tul 2011 se dovedeşte semnificativ &icirc;n această privinţă.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 24 Jun 2011 17:55:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23649/initiative_de_conservare_a_dunarii.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Ignoranţa ca manipulare]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23580/ignoranta_ca_manipulare.html</link>
<description><![CDATA[Printre mijloacele de manipulare a opiniei publice în privinţa marilor şi gravelor probleme care ne afectează viaţa, şi mai ales viitorul a&shy;propiat, este prezentă din ce în ce mai frec&shy;vent &bdquo;Ag&shy;no&shy;tologia&rdquo;, aşa-zisa &bdquo;ştiinţă a ignoranţei&rdquo;. Creat în 1992 de R. Proctor (Univer&shy;si&shy;tatea Standford), termenul desemnează o nouă disciplină având ca obiect studiul ignoranţei în sine, dar şi al mij&shy;loacelor utilizate pentru a o produce, păstra şi propaga. Un exemplu elocvent: sloganul neo&shy;crea&shy;ţioniştilor americani &bdquo;Teach the controversy&rdquo;.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 17 Jun 2011 18:41:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23580/ignoranta_ca_manipulare.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[S.O.S. efectul de seră!]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23520/s_o_s__efectul_de_sera.html</link>
<description><![CDATA[Potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) publicate recent, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) au atins în 2010 un nivel-record. Şi aceasta în ciuda faptului că, în condi&shy;ţiile crizei internaţionale, caracterizată şi printr-o anumită diminuare a consumului, se spera im&shy;pli&shy;cit la o diminuare a emisiilor şi, în acelaşi timp, se aşteptau să apară efectele pozitive ale măsurilor adoptate în urma intrării în vigoare, la 16 februarie 2005, a celebrului protocol de la Kyoto. &Icirc;nsă, mai mult decât atât, respectivele emi&shy;sii nu au crescut niciodată într-un ritm atât de rapid, de 3% în medie pe an, aşa cum s-a în&shy;tâmplat în ultimii 10 ani, de trei ori mai mult decât în deceniul precedent.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 10 Jun 2011 18:53:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23520/s_o_s__efectul_de_sera.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Omul versus mediu]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23447/omul_versus_mediu.html</link>
<description><![CDATA[Din 1973, în fiecare an, la 5 iunie, se marchează Ziua Mondială a Mediului, concepută ca un prilej de readucere în faţa opiniei publice a pro&shy;ble&shy;me&shy;lor ecologice prioritare. &Icirc;n 2011, tema o constituie pădurile şi importanţa lor pentru civili&shy;za&shy;ţia u&shy;ma&shy;nă, iar ţara-gazdă este India. Din pă&shy;cate, ma&shy;nifestările organizate cu această ocazie au că&shy;zut în rutină, rămânând aproape în umbra eveni&shy;men&shy;telor zilei. Un exemplu concret îl repre&shy;zintă Ro&shy;mânia, unde, cel mult, miniştrii şi alţi oa&shy;meni po&shy;litici pleacă demonstrativ să adune gu&shy;noaie din parcuri sau să planteze ori să întreţină arbori.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 03 Jun 2011 18:12:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23447/omul_versus_mediu.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[„Procesul umanităţii”]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23389/%E2%80%9Eprocesul_umanitatii%E2%80%9D.html</link>
<description><![CDATA[&Icirc;ntre 18 şi 20 mai a.c., s-au desfăşurat la Stock&shy;holm, capitala Suediei, acolo unde, în iunie 1972, a avut loc, sub egida ONU, prima confe&shy;rinţă mondială privind mediul, lucrările primului &bdquo;proces al umanităţii&rdquo;. Scopul asu&shy;mat: acela de tribună de denunţare şi alertare asupra urgenţei şi gravităţii pericolelor care ameninţă viaţa pe planetă, precum schim&shy;bările climatice, acidifie&shy;rea oceanelor sau de&shy;te&shy;riorarea biodiversităţii. Par&shy;&shy;ticipanţi: 18 laureaţi ai Premiului Nobel (în di&shy;&shy;fe&shy;rite domenii), alţi oameni de ştiinţă şi nu&shy;me&shy;&shy;&shy;roa&shy;se organizaţii neguvernamentale.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 27 May 2011 19:40:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23389/%E2%80%9Eprocesul_umanitatii%E2%80%9D.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Schimbările climatice afectează grav agricultura]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23318/schimbarile_climatice_afecteaza_grav_agricultura.html</link>
<description><![CDATA[Un recent studiu realizat de cercetători universitari americani şi publicat în revista &bdquo;Science&rdquo; din 6 mai a.c. concluzionează că efectele negative ale schimbărilor climatice asupra agriculturii sunt din ce în ce mai evidente: evoluţia tempera&shy;turilor şi a precipitaţiilor între 1980 şi 2008 a făcut să scadă randamentul mediu anual al culturilor de grâu şi porumb cu 5,5%, respectiv 3,8%. Altfel spus, lipsa de producţie pe ansamblul perioadei avute în vedere a fost de 23 mi-lioa&shy;ne de tone pentru porumb şi 33 milioane de tone de grâu.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 20 May 2011 18:01:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23318/schimbarile_climatice_afecteaza_grav_agricultura.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Noua strategie şi planul de acţiune privind biodiversitatea]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23251/noua_strategie_si_planul_de_actiune_privind_biodiversitatea.html</link>
<description><![CDATA[După elaborări poate prea îndelungate şi cu în&shy;târzieri evidente, s-a realizat, în fine, noua stra&shy;tegie cu planul naţional de acţiune aferent pri&shy;vind conservarea biodiversităţii (SNPACB), pen&shy;tru perioada 2010-2020, cea de-a treia în ordine cronologică, prima fiind aprobată în 1996, iar cea de-a doua în 2000.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 13 May 2011 19:02:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23251/noua_strategie_si_planul_de_actiune_privind_biodiversitatea.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Mai e posibilă o agricultură durabilă?]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23163/mai_e_posibila_o_agricultura_durabila.html</link>
<description><![CDATA[Printre termenii &bdquo;la modă&rdquo; pe culoarele institu&shy;ţiilor europene şi în textele documentelor oficiale naţionale şi internaţionale, întâlnim, cu o tot mai mare frecvenţă în contextul deja anunţatei crize alimentare globale, pe cel de &bdquo;agricultură durabilă&rdquo;. &Icirc;ntr-adevăr, în ultimii ani, asistăm la o ree&shy;valuare a importanţei pământului (terenurilor) şi a utilizărilor sale, ca resursă limitată, deosebit de vulnerabilă ecologic şi indispensabilă dezvol&shy;tării. Dar, în ciuda sporirii folosirii sale, cuvântul devine din ce în ce mai lipsit de conţinut, în con&shy;diţiile realităţilor actuale, şi transformat în&shy;tr-un obiectiv generic în privinţa semnificaţiilor lui.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 06 May 2011 16:59:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23163/mai_e_posibila_o_agricultura_durabila.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Memoria Cernobîlului]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23113/memoria_cernobilului.html</link>
<description><![CDATA[&Icirc;n urmă cu 25 de ani, la 26 aprilie 1986, la ora 1 şi 23 de minute, o explozie cu o putere de 1.000 megawaţi s-a produs în reactorul nr. 4 al centralei nuclearo-electrice de la Cernobîl, a&shy;proape de Prypiat, oraş cu 25.000 de locui&shy;tori, situat la 130 km nord de Kiev, în Ucraina, inaugurând astfel era spaimei nucleare. An&shy;che&shy;ta ulterioară accidentului major, de gradul maxim, 7, a stabilit că la originea sa au stat erori şi neglijenţe umane. Reactorul trebuia să fie oprit pentru ope&shy;raţiuni intermediare de între&shy;ţinere, şi manevre în acest scop au fost an&shy;tamate.]]></description>
<category>Editoriale</category>
<pubDate>Fri, 29 Apr 2011 19:20:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23113/memoria_cernobilului.html</guid>
</item>
</channel>
</rss>
