<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<channel>
<title>Saptamana financiara</title>
<link>http://www.sfin.ro/</link>
<description>Categoria Cultura</description>
<language>ro</language>
<item>
<title><![CDATA[Ultimul Zambaccian şi istoria unei familii cu nume de stradă]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24777/ultimul_zambaccian_si_istoria_unei_familii_cu_nume_de_strada.html</link>
<description><![CDATA[Numele Zambaccian - celebru &icirc;n perioada interbelică - a revenit &icirc;n  spaţiul public, după anul 2000, &icirc;ntr-o formă improprie, care nu avea  legătură cu colecţiile de artă, ci cu termopanele lui Adrian Năstase:  scandalul Zambaccian. Nimeni nu şi-a pus problema că există şi un  descendent al acestei familii cu nume de stradă.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24777/0x100_DSCF0131.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Sun, 04 Dec 2011 14:56:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24777/ultimul_zambaccian_si_istoria_unei_familii_cu_nume_de_strada.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Jack Zemlenyi şi nostalgia reintegrării în cultura română]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24745/jack_zemlenyi_si_nostalgia_reintegrarii_in_cultura_romana.html</link>
<description><![CDATA[Artistul rom&acirc;n de origine maghiară Jack Zemlenyi a revenit acasă pentru a  se reintegra &icirc;n spaţiul artistic al ţării natale. A plecat din Rom&acirc;nia  &icirc;n urmă cu 32 de ani şi, după o scurtă escală &icirc;n Italia, a trecut  Atlanticul şi s-a stabilit &icirc;n America, la New York, &icirc;ncep&acirc;nd din 1980.  Timp de 15 ani a fost ilustrator la &bdquo;New York Times&rdquo;, &bdquo;Newsweek&rdquo; şi &bdquo;The  Time&rdquo;. A avut, de la plecarea din ţară şi p&acirc;nă astăzi, peste 30 de  expoziţii, majoritatea personale. Primele au fost la New York, dar după  2000 au &bdquo;migrat&rdquo; şi &icirc;n Europa, la Roma, Bologna, Milano, Budapesta,  Amsterdam etc. A optat, &icirc;n scopul acestei reintegrări, pentru European  Art Gallery, singura iniţiativă programatică şi consecventă care expune  şi promovează artiştii rom&acirc;ni deveniţi celebri peste hotare.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24745/0x100_Zemlenyi6.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 11 Nov 2011 16:52:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24745/jack_zemlenyi_si_nostalgia_reintegrarii_in_cultura_romana.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Pavel Şuşară: „Adrian Costea este urmaşul şi precursorul lui Brâncuşi”]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24714/pavel_susara_%E2%80%9Eadrian_costea_este_urmasul_si_precursorul_lui_brancusi%E2%80%9D.html</link>
<description><![CDATA[Semnalam, &icirc;n luna iulie a acestui an, existenţa unui sculptor cu un palmares internaţional impresio&shy;nant, total ignorat sub acest as&shy;pect, deşi, altfel, de o uriaşă notorietate publică: Adrian Costea. La c&acirc;teva zile după apariţia, &icirc;n SFin, a articolului &bdquo;Fascinanta revenire a unui artist plastic de talie mondială: Adrian Costea&rdquo;, criticul de artă Pavel Şuşară i-a făcut o vizită la atelierul din Barbu Iscovescu, unde i-a văzut două sculpturi &icirc;n oţel argintat, &bdquo;Pasărea Paradisului&rdquo; şi &bdquo;Epur si muove&rdquo;.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24714/0x100_2-Ateliere.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 04 Nov 2011 19:10:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24714/pavel_susara_%E2%80%9Eadrian_costea_este_urmasul_si_precursorul_lui_brancusi%E2%80%9D.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Asociaţia Artiştilor Plastici Bucureşti, o structură născută dintr-un cenaclu]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24674/asociatia_artistilor_plastici_bucuresti_o_structura_nascuta_dintr-un_cenaclu.html</link>
<description><![CDATA[Asociaţia Artiştilor Plastici Bucureşti, Asociaţia Artiştilor Plastici  Mureş, Asociaţia Artiştilor Plastici Satu Mare, Asociaţia Artiştilor  Plastici Câmpia Turzii, Asociaţia Artiştilor Plastici &bdquo;Ancora&rdquo; Tulcea,  Asociaţia Artiştilor Profesionişti din Domeniul Artelor Vizuale,  Asociaţia Română a Femeilor în Artă etc. sunt numai câteva din  structurile profesionale apărute şi dezvoltate în afara teritoriului  controlat de &bdquo;dinozaurul&rdquo; intitulat Uniunea Artiştilor Plastici. Această  organizaţie, care beneficiază de toate avantajele conferite de statutul  de &bdquo;persoană juridică de utilitate publică&rdquo;, a pierdut cam tot ce avea  în 1989, inclusiv elegantul sediu de pe strada Nicolae Iorga din  Capitală.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24674/0x100_AAPB_foto_grup.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 28 Oct 2011 17:35:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24674/asociatia_artistilor_plastici_bucuresti_o_structura_nascuta_dintr-un_cenaclu.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Grigorescu şi demonstraţia de forţă a Casei Artmark]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24625/grigorescu_si_demonstratia_de_forta_a_casei_artmark.html</link>
<description><![CDATA[Săptămâna trecută au avut loc în Bucureşti două licitaţii, ambele  fructuoase, evident, în raport cu mizele şi standardele specifice de  performanţă ale fiecăreia: una la Alis, pe 18 octombrie, alta la  Artmark, pe 20 octombrie. Ambele case de licitaţii l-au avut ca favorit  pe Nicolae Grigorescu: Alis - un tablou (&bdquo;Casă în Bretania&rdquo;), Artmark -  cinci. Prima n-a reuşit să-l vândă (poate şi datorită preţului prea mare  de evaluare - 80.400 de euro), cealaltă le-a vândut pe toate cinci.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24625/0x100_Grigorescu_Caseta1.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 21 Oct 2011 17:37:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24625/grigorescu_si_demonstratia_de_forta_a_casei_artmark.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Aniversare cu vânzare la Ara Art. Licitaţie discretă, încasări discrete]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24583/aniversare_cu_vanzare_la_ara_art__licitatie_discreta_incasari_discrete.html</link>
<description><![CDATA[&nbsp;Se pare că cele nouă licitaţii care au avut loc în luna septembrie au cam stors conturile colecţionarilor de artă. Asta explică, într-o oarecare măsură, de ce primele licitaţii ale lunii octombrie au avut rezultate ceva mai slabe, unele chiar anemice. Dar cum fiecare eveniment se înscrie într-un context specific, chiar şi în cazul licitaţiilor neperformante, putem descoperi lucruri care contrazic aparenţele. De aceea fiecare licitaţie trebuie tratată diferenţiat.
]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24583/0x100_tia_peltz_baiatul_cu_gaina.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 14 Oct 2011 18:48:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24583/aniversare_cu_vanzare_la_ara_art__licitatie_discreta_incasari_discrete.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Marketing tantric în arta mozaicului: abstinenţa vânzării]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24539/marketing_tantric_in_arta_mozaicului_abstinenta_vanzarii.html</link>
<description><![CDATA[Există o formă de artă care nu-şi prea găseşte locul, cu toate că are şi tradiţie, şi continuitate în timp: arta mozaicului. Ea se studiază în România la secţia Artă monumentală din cadrul Facultăţii de Arte Decorative şi Design. Este considerată tehnică, nu artă în sine, aşa cum este pictura murală în raport cu pictura în general. Explicaţia (parţial judicioasă) ar fi aceea că seamănă cu pictura. Seamănă, într-adevăr, dar e alcătuită din materiale care au corporalitate vădită, ca şi sculptura. Aşadar, arta mozaicului este ceva între sculptură şi pictură, fără a putea fi încadrată în vreuna din ele. Este o artă de sine stătătoare.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24539/0x100__MG_2007.JPG" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 07 Oct 2011 16:49:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24539/marketing_tantric_in_arta_mozaicului_abstinenta_vanzarii.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[TOP 20 lucrări de artă: „Ciobănaşul” şi „Ţărăncuţa” fac pereche pe poziţia a doua]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24532/top_20_lucrari_de_arta_%E2%80%9Eciobanasul%E2%80%9D_si_%E2%80%9Etarancuta%E2%80%9D_fac_pereche_pe_pozitia_a_doua.html</link>
<description><![CDATA[A doua ediţie a licitaţiei de Impresionism şi Postimpresionism Rom&acirc;nesc a casei Artmark, desfăşurată şi ea săptăm&acirc;na trecută&nbsp;&nbsp;la Opera Naţională, a fost, conform cifrelor disponibile, un succes răsunător: 1.292.000 euro &icirc;ncasări totale, 96,33% indice de performanţă (105 lucrări adjudecate, din 109 ofertate), trei tablouri v&acirc;ndute la peste 100.000 euro, toate trei semnate de Nicolae Grigorescu: &bdquo;Ciobănaş pe Valea Doftanei&rdquo; (250.000 euro), &bdquo;&Icirc;ntoarcerea de la t&acirc;rg&rdquo; (210.000 euro) şi &bdquo;Ţărăncuţă cu fuior, cobor&acirc;nd spre casă&rdquo;. ]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24532/0x100_Ciobanas_Doftana.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Thu, 06 Oct 2011 15:45:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24532/top_20_lucrari_de_arta_%E2%80%9Eciobanasul%E2%80%9D_si_%E2%80%9Etarancuta%E2%80%9D_fac_pereche_pe_pozitia_a_doua.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[„România Regală”: Cel mai scump Eminescu, cel mai scump vin]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24489/%E2%80%9Eromania_regala%E2%80%9D_cel_mai_scump_eminescu_cel_mai_scump_vin.html</link>
<description><![CDATA[Licitaţia &bdquo;România Regală&rdquo; de săp&shy;tă&shy;mâna trecută a casei Artmark a fost nu numai un succes categoric (81% indice de performanţă, cu 155 de obiecte adjudecate, din 192), ci şi un reper foarte clar al nivelului de maturitate al pieţei de artă româneşti. Pe de altă parte, ea pune în evidenţă saltul calitativ în dezvoltarea gustului pentru achiziţionarea de artefacte. Adică, dacă până în acest moment bătălia pe piaţa de artă se dădea ex&shy;clusiv pentru lucrări plastice (şi în pri&shy;mul rând tablouri ale clasicilor), iată că dintr-o dată pare să se fi deschis o altă nişă. Momentul acestei deschi&shy;deri este marcat de prestigiul istoric (între timp acceptat şi de cei mai îndârjiţi adversari) al Casei Regale.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24489/0x100_30main.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 30 Sep 2011 14:22:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24489/%E2%80%9Eromania_regala%E2%80%9D_cel_mai_scump_eminescu_cel_mai_scump_vin.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Theodor Pallady, cel dintâi campion al toamnei]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24444/theodor_pallady_cel_dintai_campion_al_toamnei.html</link>
<description><![CDATA[A început sezonul de toamnă la licitaţiile cu obiecte de artă. Alis a demarat pe 6 septembrie, Goldart pe 16 septembrie, Monavissa pe 18, iar Artmark se pregăteşte pentru zilele de 27 şi 29 septembrie cu două licitaţii tematice. Între timp, Alis a avut şi a doua licitaţie, pe 20 septembrie. Casa Căluşari din Oradea anunţă un nou &bdquo;mezat&ldquo; cu un singur obiect, dar pentru 11 decembrie, la Z&uuml;rich. De data asta, e vorba de un diamant rarisim, estimat la minimum 2.000.000 de franci elveţieni. Casele Ara-Art din Bucureşti şi Quadro din Cluj nu anunţă nimic în viitorul apropiat]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24444/0x100_Pallady_Goldart.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 23 Sep 2011 16:40:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24444/theodor_pallady_cel_dintai_campion_al_toamnei.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Eliza Ploia, impresarul-pedagog din Lyon]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24402/eliza_ploia_impresarul-pedagog_din_lyon.html</link>
<description><![CDATA[Prezenţa artei româneşti în străinătate începe să nu mai fie o cantitate neglijabilă. Am semnalat, în afară de vârfurile clasice ale acesteia (Brâncuşi, Brauner, Marcel Iancu, Maxy etc.) şi artişti nou apăruţi în competiţia mondială, unii mai vârstnici (Michael Lassel, Nicolae Maniu, Marc Marinescu), alţii foarte tineri (Sorin Tara, Adrian Ghenie).
În majoritatea cazurilor, explicaţia succesului este nu în primul rând valoarea în sine a creaţiilor artistice (aceasta re&shy;prezintă condiţia obligatorie, dar nu şi suficientă), ci eficienţa impresarierii. Astfel, Michael Lassel l-a avut ca agent pe Charles Saatchi, Nicolae Maniu pe Gilles Dyan de la Opera Gallery din Paris, iar Adrian Ghenie pe un român din Los Angeles care curatoriază compatrioţi, prin firma care-i poartă numele, Mihai Nico&shy;dim Gallery.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24402/0x100_Eliza_Ploia.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 16 Sep 2011 19:44:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24402/eliza_ploia_impresarul-pedagog_din_lyon.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[„Teatrul Teatrelor”, un concept care aduce cu moara la sac]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24354/%E2%80%9Eteatrul_teatrelor%E2%80%9D_un_concept_care_aduce_cu_moara_la_sac.html</link>
<description><![CDATA[Pe 20 august, la Romexpo, în plină pauză de stagiune, s-a jucat piesa &bdquo;Femeia care şi-a pierdut jartierele&rdquo;, în regia lui Silviu Purcărete. Montarea aparţine Teatrului de Comedie şi îi are în rolurile principale pe Horaţiu Mălăele, George Mihăiţă, Mihaela Teleoacă şi Dorina Chiriac (cele două actriţe interpretează alternativ personajul feminin). De fapt, roluri principale sunt toate, pentru că piesa are doar trei personaje: Gaspard, Laverdure şi Fideline. Spectacolul a fost &ldquo;premiera&rdquo; unei noi săli de teatru şi, mai mult decât atât, premiera unui concept: &ldquo;Teatrul Teatrelor&rdquo;.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24354/0x100_HM1.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 09 Sep 2011 15:14:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24354/%E2%80%9Eteatrul_teatrelor%E2%80%9D_un_concept_care_aduce_cu_moara_la_sac.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Designerul Marc Marinescu din Montreal: “Sunt un om fericit. Trăiesc din profesia pe care am practicat-o în România”]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24177/designerul_marc_marinescu_din_montreal_%E2%80%9Csunt_un_om_fericit__traiesc_din_profesia_pe_care_am_practicat-o_in_romania%E2%80%9D.html</link>
<description><![CDATA[Marc Marinescu este cunoscut &icirc;n lume ca autor al trofeului &bdquo;Juste pour rire&rdquo;, cel mai mare festival internaţional al umorului, care se ţine &icirc;n fiecare an la Montreal. &bdquo;Omuleţul verde&rdquo;, logo-ul festivalului, a devenit, prin acest trofeu, un omuleţ auriu pe o sferă de marmură albă. A fost conceput &icirc;n urmă cu 12 ani, iar Marc Marinescu are şi exclusivitatea producţiei pentru toţi c&acirc;ştigătorii fiecărei ediţii. Peste 200 de trofee au fost oferite de la &icirc;nfiinţare şi p&acirc;nă astăzi. &Icirc;n 2009, cu ocazia &icirc;mplinirii v&acirc;rstei de 60 de ani, Marc Marinescu a primit el &icirc;nsuşi, din partea organizatorilor, unul dintre trofeele realizate de el.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24177/0x100_Marc_Marinescu.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 19 Aug 2011 15:05:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24177/designerul_marc_marinescu_din_montreal_%E2%80%9Csunt_un_om_fericit__traiesc_din_profesia_pe_care_am_practicat-o_in_romania%E2%80%9D.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[“Agonia şi extazul” unui sculptor român emigrant la Roma]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24109/%E2%80%9Cagonia_si_extazul%E2%80%9D_unui_sculptor_roman_emigrant_la_roma.html</link>
<description><![CDATA[În Italia există o categorie de imigranţi despre care nu se ştie nimic: cioplitorii în piatră. Toată zona situată în nord-estul Romei (Tivoli, Villa Adriana, Bagni di Tivoli, Villa Alba, Villa Nuova, Setteville, Guidonia-Montecelio, Marcellina, Sant&rsquo;Angelo Romano, Monte Rotondo, Mentana, Palombara Sabina) este populată cu mii de români care lucrează în carierele de travertin şi marile ateliere de prelucrare a pietrei. Acestea sunt de ordinul sutelor, numai pe o porţiune de 10 kilometri, de o parte şi de alta a şoselei Via Tiburtina (fosta Via Consolara Tiburtina Valeria, de pe vremea Imperiului Roman). În jurul întregii Rome sunt însă mii de astfel de ateliere.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24109/0x100_Lupascu.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 12 Aug 2011 12:15:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24109/%E2%80%9Cagonia_si_extazul%E2%80%9D_unui_sculptor_roman_emigrant_la_roma.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Nicu Covaci, un pictor de succes, necunoscut în România]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24029/nicu_covaci_un_pictor_de_succes_necunoscut_in_romania.html</link>
<description><![CDATA[Este necunoscut ca artist plastic nu pentru că ar refuza să vorbeas&shy;că despre pictura sa, ci pentru că nu-l &icirc;ntreabă nimeni. Şi e natural să se &icirc;nt&acirc;mple aşa, pentru că, &icirc;n ca&shy;zul lui Nicu Covaci, muzica &bdquo;legendei&ldquo; Phoenix a &icirc;nghiţit tot ce era pe l&acirc;ngă. Şi totuşi Covaci a făcut şi Liceul, şi Facultatea de Arte Plas&shy;tice (la Timişoara), iar mai t&acirc;r&shy;ziu, &icirc;n Germania, a şi trăit din pictură. Ba a mai şi predat. Astăzi fa&shy;ce şi una, şi alta. &bdquo;C&acirc;nd vreau să-mi &icirc;ncarc bateriile, pictez. C&acirc;nd vreau să mă descarc, c&acirc;nt&rdquo;, spune el.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24029/0x100_the_artist.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 05 Aug 2011 16:08:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24029/nicu_covaci_un_pictor_de_succes_necunoscut_in_romania.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Catedrala cărţii şi „omul-bibliotecă”]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23961/catedrala_cartii_si_%E2%80%9Eomul-biblioteca%E2%80%9D.html</link>
<description><![CDATA[Semnalam, în urmă cu patru ani, într-o abordare pe aceeaşi temă, că termenul de bibliotecă publică, originea şi rostul acesteia în viaţa comunităţii, deosebirea de bibliotecile de specialitate sau de cele ale instituţiilor sunt insuficient cunoscute, spre deloc. Percepţia generală pe care o avem este aceea de mod de petrecere a timpului liber sau de loc unde te duci să iei cu împrumut un roman sau o carte de poezie. În realitate, biblioteca este (ca şi în Antichitatea greacă, de pe vremea lui Pericle) un centru de informare publică şi locul unde se organizează cele mai importante evenimente publice. În Grecia antică, Agora era, de fapt, o piaţă a bibliotecii.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23961/0x100_30_Cetatean_de_onoare_054.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 29 Jul 2011 14:57:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23961/catedrala_cartii_si_%E2%80%9Eomul-biblioteca%E2%80%9D.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Piaţa de artă: „Afizé” a lui Tonitza egalează „Aişe” a lui Ressu]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23886/piata_de_arta_%E2%80%9Eafiz%E2%80%9D_a_lui_tonitza_egaleaza_%E2%80%9Eaise%E2%80%9D_a_lui_ressu.html</link>
<description><![CDATA[Vara toropitoare nu a potolit &bdquo;ela&shy;nul&rdquo; v&acirc;n&shy;zărilor de obiecte de artă prin licitaţie. Ba parcă l-a &icirc;nteţit. &Icirc;n perioada &icirc;n care, nu mai t&acirc;rziu de anul trecut, licitaţiile erau deja &icirc;n vacanţă, iată că acum, la o temperatură &icirc;ncinsă la propriu, pe par&shy;cursul a două săptăm&aring;ni (7-21 iulie) au avut loc 6 licitaţii. Adică dacă scoatem week-end-urile, o licitaţie la două zile. Expli&shy;caţia este simplă: &icirc;nmulţirea caselor de li&shy;ci&shy;taţie (care cores&shy;punde, evident, dezvol&shy;tării &icirc;ntregii pieţe de artă) i-a determinat pe &bdquo;commissaire-priseur&rdquo;-ii rom&acirc;ni (sună ciudat şi pretenţios, dar cam asta sunt, de fapt, proprietarii caselor de licitaţie) să intre &icirc;n stare de &bdquo;necesitate&rdquo; şi să renunţe la concedii.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23886/0x100_Baba_AraArt.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 22 Jul 2011 14:15:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23886/piata_de_arta_%E2%80%9Eafiz%E2%80%9D_a_lui_tonitza_egaleaza_%E2%80%9Eaise%E2%80%9D_a_lui_ressu.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Fascinanta revenire a unui artist plastic de talie mondială: Adrian Costea]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23824/fascinanta_revenire_a_unui_artist_plastic_de_talie_mondiala_adrian_costea.html</link>
<description><![CDATA[Una dintre cele mai enigmatice figuri ale Rom&acirc;niei postdecembriste este Adrian Costea. Personalitatea sa &icirc;n spaţiul public rom&acirc;nesc este exclusiv negativă. Cunoscut ca mare &bdquo;păpuşar&rdquo; politic, el a fost şi autorul monumentalei cărţi &bdquo;Eterna şi fascinanta Rom&acirc;nie&rdquo;, una dintre cele mai complexe şi mai complete prezentări ale ţării sale de origine, dar care i-a făcut mai mult rău dec&acirc;t bine.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23824/0x100_Costea1.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 15 Jul 2011 16:02:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23824/fascinanta_revenire_a_unui_artist_plastic_de_talie_mondiala_adrian_costea.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Business şi spiritualitate: exportul de biserici maramureşene]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23759/business_si_spiritualitate_exportul_de_biserici_maramuresene.html</link>
<description><![CDATA[Personalitatea lemnului prelucrat în Maramureş poate fi &bdquo;defalcată&rdquo; pe patru mari direcţii: bisericile, casele, porţile şi &bdquo;fusul cu zurgalău&ldquo;. Despre cel din urmă am mai scris, în contextul în care îmbinarea bucăţilor de lemn din capul fusului (unde este găzduit &bdquo;zurgalăul&rdquo;) a fost preluată de un mare artist plastic maramureşean, Mihai Olos, şi asimilat în realizarea conceptului &bdquo;Olospolis&rdquo;. Aceeaşi ingenioasă îmbinare o găsim atât în construcţia caselor de lemn, cât şi în cea a bisericilor şi a porţilor.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23759/0x100_30main.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 08 Jul 2011 16:41:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23759/business_si_spiritualitate_exportul_de_biserici_maramuresene.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Artiştii români din Transilvania forţează piaţa mondială]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_23691/artistii_romani_din_transilvania_forteaza_piata_mondiala.html</link>
<description><![CDATA[Nu poţi face o evaluare corectă a pieţei de artă din România fără s-o raportezi la dinamica artei româneşti în străinătate. Oricât de rapidă şi de spectaculoasă ar fi rata creşterii vânzărilor din ţară (foarte ridicată, după Indexul Artmark, ceva mai temperată după Tudor Art), ele nu în&shy;seam&shy;&shy;nă nimic dacă nu impulsionează în niciun fel piaţa operelor româneşti din afara graniţelor. Mecanismul va&shy;lorizării are aceste două componente obligatorii (piaţa internă/piaţa externă), iar între ele funcţionează principiul vaselor comunicante.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/23691/0x100_1.Ghenie_dada_room_campagnebeeld.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Cultura</category>
<pubDate>Fri, 01 Jul 2011 15:37:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_23691/artistii_romani_din_transilvania_forteaza_piata_mondiala.html</guid>
</item>
</channel>
</rss>
