<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<channel>
<title>Saptamana financiara</title>
<link>http://www.sfin.ro/</link>
<description>Categoria Banci</description>
<language>ro</language>
<item>
<title><![CDATA[Băncile ar putea să vândă obligaţiuni bazate pe credite ipotecare]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24786/bancile_ar_putea_sa_vanda_obligatiuni_bazate_pe_credite_ipotecare.html</link>
<description><![CDATA[Securitizarea creditelor ipotecare constituie, potrivit preşedintelui  executiv Alpha Bank, Sergiu Oprescu, o piaţă care ar trebui să se  dezvolte puternic. El precizează că împrumuturile ipotecare reprezintă 7  miliarde de euro şi, dacă cu ele se realizează emisiuni de &bdquo;cover  bond&rdquo;-uri,&nbsp; se va vedea că în loc să ne finanţăm cu depozite interne şi  economisire externă se vor atrage resurse de la investitori pe mai mulţi  ani şi astfel se va elimi&shy;na o parte din riscul de variaţie a dobânzii  şi din cel de lichiditate generat de &bdquo;mismatch&rdquo;-ul de scaden&shy;ţă.  Întrebat dacă băncile ar putea lua în calcul să emi&shy;tă obligaţiuni şi  către persoanele fizice, Oprescu a răspuns că, ţinând cont de scopul  pentru care au fost create reţelele băncilor, &bdquo;e de aşteptat ca  emisiunile de obligaţiuni să se adreseze şi populaţiei&rdquo;.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24786/0x100_Oprescu_2.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 18 Nov 2011 15:14:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24786/bancile_ar_putea_sa_vanda_obligatiuni_bazate_pe_credite_ipotecare.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Sistemul bancar reintră pe pierdere]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24785/sistemul_bancar_reintra_pe_pierdere.html</link>
<description><![CDATA[Sistemul bancar autohton a reintrat pe pierderi la finele trimestrului  al treilea, după ce în trimestrul al doilea reuşise să raporteze profit.  La nivel european, marile bănci se întrec în a raporta pierderi uriaşe.  În rândul acestora intră şi instituţiile de credit prezente pe piaţa  românească.]]></description>
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 18 Nov 2011 15:12:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24785/sistemul_bancar_reintra_pe_pierdere.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Băncile licitează agresiv pentru economiile românilor]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24749/bancile_liciteaza_agresiv_pentru_economiile_romanilor.html</link>
<description><![CDATA[Johann Lurf a preluat funcţia de preşedinte al Directoratului Volksbank  România în anul 2010. Înainte de a ocupa această poziţie, el a fost  preşedinte al Directoratului Volksbank CZ, funcţie pe care a deţinut-o  timp de 14 ani. 
În toată perioada în care Lurf s-a aflat la con&shy;duce&shy;rea băncii,  Volksbank CZ a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, evoluând în decursul  a câteva luni de la nivel de filială locală la cel de corporaţie şi  extin&shy;zân&shy;du-şi substanţial volumele de business.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24749/0x100_Johann_Lurf_Presedinte_volksbank.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 11 Nov 2011 17:01:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24749/bancile_liciteaza_agresiv_pentru_economiile_romanilor.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Creditele de consum generoase îşi trăiesc ultimele zile]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24721/creditele_de_consum_generoase_isi_traiesc_ultimele_zile.html</link>
<description><![CDATA[Finanţările pentru consum, chiar şi cele garantate cu ipoteci, vor fi  mai mici din cauza micşorării perioadei de rambursare la cel mult cinci  ani, dar şi în urma cuantificării a trei ti&shy;puri de riscuri potenţiale.  Calcula&shy;rea sumelor maxime la creditele pentru locuinţe negarantate de  stat s-ar putea aplica şi la creditele ipotecare, ceea ce înseamnă că şi  valoa&shy;rea maximă ar putea fi mai mică. Suplimentar, avansul minim la  acestea va fi mai mare decât în prezent.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24721/0x100_thinkstock_56529156_credite.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 04 Nov 2011 19:32:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24721/creditele_de_consum_generoase_isi_traiesc_ultimele_zile.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Băncile se luptă pentru cash-ul din buzunare]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24679/bancile_se_lupta_pentru_cash-ul_din_buzunare.html</link>
<description><![CDATA[Automatele bancare sunt privite &icirc;n primul r&acirc;nd ca o sursă de cash. &Icirc;nsă  unele dintre ele &icirc;ndeplinesc funcţia de ghişeu bancar, adică permit şi  depunerea de numerar &icirc;n conturile curente sau achitarea ratelor şi a  facturilor. Pe segmentul plăţilor cu cash, oferta este mai  diversificată, &icirc;n competiţie fiind şi terminale nebancare.
Mai multe bănci au bancomate care permit, pe l&acirc;ngă operaţiunea clasică  de eliberare de nu&shy;merar, depunerea de cash &icirc;n conturi. Aceasta &icirc;n  condiţiile &icirc;n care pe piaţa autohtonă numerarul este &icirc;ncă &bdquo;rege&rdquo;.  Instituţiile de credit care au astfel de automate sunt BCR, BRD, ING,  Bancpost, Volksbank, UniCre-dit Ţiriac, Garanti, OTP, Millennium Bank,  Credit Europe.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24679/0x100_cash.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 28 Oct 2011 17:43:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24679/bancile_se_lupta_pentru_cash-ul_din_buzunare.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Creşteri de dobânzi şi promoţii la depozitele în euro]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24678/cresteri_de_dobanzi_si_promotii_la_depozitele_in_euro.html</link>
<description><![CDATA[Mai multe instituţii de credit au mărit dobânzile la de&shy;po&shy;zi&shy;tele în  euro în ultimele săptămâni, pentru a atrage mai mul&shy;te economii de la  populaţie. Aceas&shy;tă strategie a fost adoptată de patru din cele mai mari  zece bănci de pe piaţă - BCR, BRD, Raiffeisen şi ING -, în timp ce  instituţii cu cote de piaţă reduse, precum ProCredit, au lansat  promoţii.
Cea mai mare bancă de pe piaţă, BCR, a majorat cu 0,5 puncte procentuale  bonificaţiile la depozitele în euro pe toate scadenţele. În pre&shy;zent,  banca plăteşte remuneraţii de 2,7% la depozitele pe trei luni şi de  3,10% la cele pe 12 luni. În schimb, BRD a mărit doar dobânzile plătite  la depozitele în euro pe termene de o lună, de la 2,25 la 2,50%. O  miş&shy;ca&shy;re similară a fost efectuată şi de ING Bank, care a majorat  dobânda la de&shy;pozitele în euro pe trei luni cu 0,5 punc&shy;te, până la  nivelul de 2,75%. ]]></description>
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 28 Oct 2011 17:42:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24678/cresteri_de_dobanzi_si_promotii_la_depozitele_in_euro.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Creditele auto au fost înghiţite de cele de consum]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24634/creditele_auto_au_fost_inghitite_de_cele_de_consum.html</link>
<description><![CDATA[Doar zece bănci de pe piaţă mai oferă credite dedicate achiziţiei de  autovehicule, multe dintre aceste produse dispăr&acirc;nd &icirc;n ultimii ani. Două  dintre cele mai mari bănci care au retras acest produs sunt BCR şi  Raiffeisen. BCR a re&shy;nunţat să mai v&acirc;ndă credite auto &icirc;n 2010, iar  Raiffeisen &icirc;n luna februarie a acestui an. &bdquo;Motivul a fost că s-a  observat o scă&shy;dere &icirc;n timp a interesului clienţilor pen&shy;tru acest  produs. Practic, clienţii preferă să aplice la Flexicredit (credit de  ne&shy;voi personale) pentru că le oferă o mare mo&shy;bilitate&rdquo;, explică  reprezentanţii Raiffeisen. ]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24634/0x100_25baza.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Sun, 23 Oct 2011 17:27:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24634/creditele_auto_au_fost_inghitite_de_cele_de_consum.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cum îşi caută stăpâni cardurile de credit gold]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24635/cum_isi_cauta_stapani_cardurile_de_credit_gold.html</link>
<description><![CDATA[Cardurile de credit destinate clienţilor cu buzunare mai largi oferă  acces la linii de credit mai mari, la o gamă mai largă de beneficii şi  poliţe de asigurare cu acoperiri mai mari sau în saloanele de aşteptare  VIP din aeroporturi. Comisioanele percepute de bănci la aceste carduri  sunt mai mari decât cele aferente produselor standard, în timp ce  perioadele de graţie şi dobânzile sunt de obicei la fel cu acelea  percepute pentru cardurile standard.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24635/0x100_25main.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 21 Oct 2011 18:28:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24635/cum_isi_cauta_stapani_cardurile_de_credit_gold.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Criza a sporit cererea pentru împrumuturile nebancare]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24633/criza_a_sporit_cererea_pentru_imprumuturile_nebancare.html</link>
<description><![CDATA[Preşedintele non-executiv al International Personal Finance, fost  preşe&shy;dinte şi director general al Visa, Christopher Rodrigues, explică,  în exclusivitate pentru &bdquo;Săptămâna Financiară&rdquo;, de ce împrumuturile la  domiciliu acordate de Provident Financial România sunt semnificativ mai  scumpe decât creditele de consum de la bănci. Pe scurt, explicaţiile ar  fi: absenţa garanţiilor, lipsa istoricului de credit al clienţilor,  valorile mici ale împrumuturilor, costurile mari de refinanţare ale  companiei şi, nu în ultimul rând, faptul că nu se percep penalităţi  pentru întârzierile la plata ratelor.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24633/0x100_Christopher_Rodrigues1.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 21 Oct 2011 18:23:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24633/criza_a_sporit_cererea_pentru_imprumuturile_nebancare.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[UniCredit ar putea face achiziţii pe piaţa bancară românească]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24622/unicredit_ar_putea_face_achizitii_pe_piata_bancara_romaneasca.html</link>
<description><![CDATA[&nbsp;Grupul italian UniCredit are un plan de investiţii de peste 100 de milioane de euro pentru extinde rea reţelei teritoriale a băncii pe care o contro&shy;lează cu &icirc;ncă 300 de unităţi, &icirc;nsă ar putea să cumpere o instituţie de credit de pe piaţă. &bdquo;Preţul băncilor a scă zut, dar aştep tă rile sunt legate foarte mult de ceea ce era &icirc;n trecut, astfel că mai &icirc;nt&acirc;i trebuie să vedem o ajustare a acestor aş tep tări şi abia apoi este posibil să avem discuţii mai serioase. Nu am avut nicio discuţie unu la unu. Sun tem deschişi, dar deocamdată nu este nimic concret&rdquo;, a de clarat Rober to Nicastro, general ma nager al băncii italie ne. &bdquo;Acordăm o atenţie mare creş terii organi ce. Pe termen lung, ne dorim să ajungem &icirc;n topul pri melor trei bănci din piaţă. (...) Vrem să fim flexibili. Nu suntem &icirc;ntr-o cursă-fulger pentru a ajunge numărul unu&rdquo;, a mai spus Nicastro.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24622/0x100_Roberto_Nicastro_2.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 14 Oct 2011 21:17:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24622/unicredit_ar_putea_face_achizitii_pe_piata_bancara_romaneasca.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Depozitele pe termen lung concurează cu cele pe termen scurt]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24590/depozitele_pe_termen_lung_concureaza_cu_cele_pe_termen_scurt.html</link>
<description><![CDATA[&nbsp;Depozitele pe termene de doi şi trei ani şi-au făcut loc în oferta băncilor. Dacă depunerea banilor pe un termen mai lung la o dobândă mai mare pare avantajoasă, câştigurile reale încasate de deponenţi pot fi &bdquo;mâncate&rdquo; de comisioanele suportate pentru administrarea conturilor curente care trebuie deschise odată cu depozitul. Din acest motiv, cei care devin clienţii unei bănci doar pentru a deschide un depozit pe doi ani pot încasa mai puţini bani decât dacă ar economisi la bănci care nu taxează administrarea conturilor curente sau la altele la care au deja un cont pe care-l utilizează frecvent.
]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24590/0x100_depozit.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 14 Oct 2011 19:01:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24590/depozitele_pe_termen_lung_concureaza_cu_cele_pe_termen_scurt.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Creditele în valută pe termen scurt au crescut precum Făt-Frumos]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24589/creditele_in_valuta_pe_termen_scurt_au_crescut_precum_fat-frumos.html</link>
<description><![CDATA[&nbsp;Soldul finanţărilor contractate de populaţie pe pe ri oade scurte de timp au înregistrat cea mai mare creştere în ultimii ani. Valoarea acestora era de 5,8 miliarde de lei la finele lui august, cu 19% peste nivelul consemnat la sfârşitul lui 2008, potrivit datelor BNR. În perioada menţionată, cel mai rapid avans a fost înregistrat de împrumuturile în valută, în pofida faptului că mo neda naţională s-a depreciat. Astfel, soldul finanţă rilor în valută a ajuns la aproape 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 88% dacă e exprimat în lei, respectiv cu 77% dacă e exprimat în euro. În acelaşi timp, finanţările în lei au crescut cu doar 8%, până la 4,58 miliarde de lei. Chiar dacă creditele în valută au avansat mult mai rapid în ultimii ani, finanţările în lei au rămas majoritare pe segmentul împrumuturilor pe termen scurt şi reprezintă 78% din total.
]]></description>
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 14 Oct 2011 18:59:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24589/creditele_in_valuta_pe_termen_scurt_au_crescut_precum_fat-frumos.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Condiţia trecerii la euro: convergenţa economică şi juridică]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24548/conditia_trecerii_la_euro_convergenta_economica_si_juridica.html</link>
<description><![CDATA[Un fapt este acum îndeobşte cu&shy;&shy;noscut: acela că aderarea la UE nu înseamnă în mod automat şi adop&shy;ta&shy;rea imediată a monedei euro. Şi nici măcar nu există un calendar prestabilit pentru adop&shy;ta&shy;rea euro de către fiecare dintre sta&shy;tele care au aderat la UE. Re&shy;gl&shy;e&shy;mentările sunt însă fără echivoc: ţă&shy;rile care aderă la UE ur&shy;mează să adopte eu&shy;ro de îndată ce vor atin&shy;ge un grad înalt de conver&shy;gen&shy;ţă sus&shy;tenabilă. Cu alte cuvinte, ţări cu niveluri de dezvol&shy;tare şi de performanţă dife&shy;ri&shy;te să se întâl&shy;neas&shy;că în acelaşi punct, cel al îndeplinirii criteriilor econo&shy;mi&shy;ce şi juridice pre&shy;&shy;văzute în Tra&shy;ta&shy;tul pri&shy;vind func&shy;&shy;ţio&shy;na&shy;&shy;rea Uniunii Eu&shy;ro&shy;pe&shy;ne. Până la a&shy;dop&shy;tarea euro, aceste sta&shy;te au statut de ,,stat membru cu derogare de la adop&shy;tarea euro&rsquo;&rsquo;, cum este şi cazul României.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24548/0x100_09main.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 07 Oct 2011 17:19:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24548/conditia_trecerii_la_euro_convergenta_economica_si_juridica.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cum au reuşit creditele în euro să devină majoritare]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24547/cum_au_reusit_creditele_in_euro_sa_devina_majoritare.html</link>
<description><![CDATA[Majoritatea covârşitoare a creditelor cu ipoteci sunt contractate în euro deoarece costurile sunt mai mici şi, implicit, sumele împrumutate sunt mai mari. Leul este în dizgraţie pe acest segment de finanţare de mai mulţi ani, iar BNR pregăteşte reguli prin care să echilibreze situaţia. Împrumuturile pentru locuinţe urmează să fie exceptate de la noile reguli, potrivit unor declaraţii recente ale bancherilor.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24547/0x100_25main.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 07 Oct 2011 17:16:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24547/cum_au_reusit_creditele_in_euro_sa_devina_majoritare.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cât costă restructurarea creditului]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24546/cat_costa_restructurarea_creditului.html</link>
<description><![CDATA[Mai multe bănci percep comisioane atunci când acordă facilităţi la rambursarea creditelor clienţilor care nu-şi mai pot plăti ratele. Cele mai multe bănci aplică comisionul unic pentru prestarea de servicii la cerere în momentul în care aprobă restructurarea creditului. Astfel, BCR percepe un comision unic de 10 euro la restructurarea creditelor care nu au restanţe, OTP Bank aplică comisioane unice de 100 de lei în cazul restructurării creditelor fără garanţii, respectiv de 150 de lei dacă operaţiunea este efectuată în cazul împrumuturilor garantate cu ipoteci, iar Piraeus Bank - 30 de euro sau echivalentul în lei.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24546/0x100_Banca.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 07 Oct 2011 17:15:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24546/cat_costa_restructurarea_creditului.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Băncile pot executa silit câteva mii de imobile ipotecate]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24496/bancile_pot_executa_silit_cateva_mii_de_imobile_ipotecate.html</link>
<description><![CDATA[&Icirc;mprumuturile pentru locuinţe au cel mai scăzut risc de nerambursare. Chiar şi &icirc;n aceste condiţii, 5% din creditele imobiliare aveau restanţe de peste 30 de zile, iar pentru &icirc;ncă 7% din aceste credite se &icirc;nregistrau &icirc;nt&acirc;rzieri la plata ratelor pe perioade de p&acirc;nă la 30 de zile la sf&acirc;rşitul lunii iunie, potrivit datelor BNR.
Aproape 9.000 din totalul de circa 180.000 de &icirc;mprumuturi pentru locuinţe erau restante la sf&acirc;rşitul lunii iunie. Numărul creditelor ipotecare restante era de cinci ori mai mare comparativ cu iunie 2008 şi de 2,8 ori mai mare faţă de decembrie 2008. Un avans mult accelerat a fost consemnat &icirc;n privinţa valorii sume&shy;lor restante, care a ajuns la 630 de milioane de lei (148 de milioane de euro), sumă de 41 de ori mai mare dec&acirc;t &icirc;n iunie 2008 şi de 16 ori mai mare dec&acirc;t &icirc;n decembrie 2008.&nbsp; ]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24496/0x100_silit2.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 30 Sep 2011 14:34:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24496/bancile_pot_executa_silit_cateva_mii_de_imobile_ipotecate.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Birocraţia omoară reabilitarea termică pe credit]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24495/birocratia_omoara_reabilitarea_termica_pe_credit.html</link>
<description><![CDATA[Programul guvernamental de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare pare sortit unui eşec răsunător. La mai bine de un an de la adoptarea reglementărilor, singurele două bănci intrate în program au acordat împreună sub 10 împrumuturi. Birocraţia excesivă şi condiţiile severe impuse de Guvern au descurajat demersurile asociaţiilor de proprietari.
În principiu, intenţia autori&shy;tă&shy;ţi&shy;lor de a demara un program na&shy;ţional de reabi&shy;li&shy;tare termică a blocurilor este una gene&shy;roasă, în con&shy;diţiile în care pierderile de ener&shy;gie sunt de două ori mai mari decât media europeană.]]></description>
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 30 Sep 2011 14:33:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24495/birocratia_omoara_reabilitarea_termica_pe_credit.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Cât de restrictive sunt regulile de creditare ale BNR]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24451/cat_de_restrictive_sunt_regulile_de_creditare_ale_bnr.html</link>
<description><![CDATA[Regulile pe care BNR intenţionează să le impună pe segmentul creditelor acordate populaţiei sunt printre cele mai restrictive din lume. Reguli mai aspre au fost impuse în Ungaria, unde băncile nu mai pot da credite cu ipoteci în valută. La noi, creditele pentru locuinţe în valută vor supravieţui, dar vor fi semnificativ mai mici.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24451/0x100_BNR_-_BANCA_NATIONALA_A_ROMANIEI_04.JPG" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 23 Sep 2011 17:10:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24451/cat_de_restrictive_sunt_regulile_de_creditare_ale_bnr.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Restanţele la credite prind viteză de autostradă]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24407/restantele_la_credite_prind_viteza_de_autostrada.html</link>
<description><![CDATA[Restanţele de cel puţin o zi la creditele acordate de bănci au crescut în primele şapte luni cu 3,6 miliarde de lei, până la 19,7 miliarde de lei, pe fondul unui avans mai mare al întârzierilor la plata împrumuturilor în valută. Restanţele în monedă străină au sporit cu 26,5% (2,3 miliarde de lei), până la 10,8 miliarde de lei, iar cele în monedă naţională, cu 17% (1,3 miliarde de lei), până la 8,9 miliarde de lei.
Aproape jumătate din avans - 1,6 mi&shy;liarde de lei - a fost înregistrat în Bucu&shy;reşti, însă această dinamică se ex&shy;plică prin faptul că băncile din Capitală au acordat şi cel mai mare volum de credite, aproape 40% din to&shy;talul fi&shy;nanţărilor. La nivelul sis&shy;te&shy;mu&shy;lui bancar, rata re&shy;stanţelor s-a plasat în iulie la 9%, în con&shy;di&shy;ţiile în care ponderea întâr&shy;zie&shy;rilor la plată în totalul cre&shy;ditelor în lei a fost de 11%, iar cea a întârzierilor la plată în valută - de 7,9%.]]></description>
<enclosure url="http://www.sfin.ro/uploads/modules/news/24407/0x100_25banca.jpg" length="0" type="image/jpeg" />
<category>Banci</category>
<pubDate>Fri, 16 Sep 2011 19:54:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24407/restantele_la_credite_prind_viteza_de_autostrada.html</guid>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Volksbank începe să dea credite pentru locuinţe]]></title>
<link>http://www.sfin.ro/articol_24398/volksbank_incepe_sa_dea_credite_pentru_locuinte.html</link>
<description><![CDATA[Volksbank Rom&acirc;nia reporneşte creditarea: primul &icirc;mprumut din noua ofertă a băncii este &bdquo;Creditul CASA&rdquo;, destinat achiziţiei de locuinţe.
Creditul este disponibil at&acirc;t &icirc;n euro, c&acirc;t şi &icirc;n lei. Singurul cost lunar al creditului este dobânda, care în prezent este de 6,98% la creditele în euro, respectiv 9,61% la cele &icirc;n lei, nivelul ei variind în funcţie de indicatorii EURIBOR şi ROBOR.]]></description>
<category>Banci</category>
<pubDate>Thu, 15 Sep 2011 18:00:00</pubDate>
<guid>http://www.sfin.ro/articol_24398/volksbank_incepe_sa_dea_credite_pentru_locuinte.html</guid>
</item>
</channel>
</rss>
