Un Secretar de Stat responsabil de fonduri europene-artizanul contractelor Intrarom

1
2048

Constatăm cu bucurie că articolele noaste sunt citite şi stârnesc interes în piaţă de IT. Corespondenţa primită din partea dlui George Faur (se pare, asociat al companiei Genesys Software Consulting, dacă nu a semnat altcineva cu numele domniei sale) ne oferă o nouă perspectivă, un nou punct de vedere, vis-a-vis de situaţia proiectului RMS, de la Ministerul Justiţiei, implementat de asociaţia Intracom/Intasoft + Intrarom.

Este bine să avem asemenea puncte de vedere pentru că astfel putem avea tabloul complet al problematicii şi mai ales, putem aduce în lumină zonele mai obscure ale acestor afaceri care, de cele mai multe ori, se desfăşoară departe de ochii publicului.

Vă prezint în cele ce urmează mesajele primite pe adresa redacţiei noastre.

„Dragi ziarişti,

Intrarom este doar o mână a unor corporaţii mai mari, care au vândut acolo licenţe software şi hardware. Vândut şi încasat.

Păcatul cel mare este că bugetele sunt de aşa natură construite, încât prea mulţi bani se duc pe licenţe şi hardware şi prea puţini, practic insuficienţi, rămân pentru implementare. Mai mult, complexitatea sistemelor implică super specialişti, iar pentru că banii de servicii sunt puţini şi contractele se semnează, nu doar pe competenţe, specialiştii desemnaţi, de cele mai multe ori, sunt ieftini şi au competenţe mediocre. Încă de la început nu se urmăreşte finalitatea; doar facturile pentru licenţe şi hardware sunt de interes.

În relaţie cu furnizorii, vin şi clienţii, care iniţiază astfel de proiecte sub presiunea vânzătorilor şi a altor presiuni Europene. Ei de fapt nu îşi doresc aceste sisteme motiv pentru care le tratează ca atare. La final nimeni nu este tras la răspundere şi asta le dă curaj.

Şi… BTW, un artizan al vânzării, din partea Intrarom, din 2009, acum este secretar de stat la fonduri europene. Mai aveţi vreo speranţă?”

La rugămintea adresată de dezvoltare a subiectului, mai ales a celui legat de secretarul de stat despre care a făcut vorbire în corespondenţă, am primit, din partea dlui George Faur, următoarea continuare:

„Dar nu aceasta este cea mai mare problemă… La fel ca în alte cazuri de proiecte ratate, în care s-au cheltuit bani mulţi, întotdeauna sunt şi nişte câştigători: mari firme Americane – Microsoft, IBM, HP, Oracle. Întotdeauna aceste firme îşi încasează banii pe licenţe şi hardware. Uneori, când se îngroaşă gluma, integratorii locali intră în insolvenţă; vezi Novensis, Romsoft, Romsys etc.

La MJ e prea multă lumină acum şi poate o să fie ceva scandal, la fel ca în cazul licenţelor Microsoft; altfel, încet încet sunt semnate acceptanţe, iar sistemele nu vor fi niciodată folosite.

Cât despre livrarea sistemului funcţional într-un an… Nicio şansă, din păcate. Sunt în branşă şi îmi pare foarte rău. Cu fiecare proiect ratat, pe lângă datoriile în care ne înglodăm noi ca ţara, fără să fi pus un pas înainte pentru managementul societăţii, piaţa noastră se îngustează. Cine mai are încredere şi ce modernizări să faci unor sisteme moarte?

Totul este „by design”, de la momentul în care partidele politice angajează incompetenţi, uşor de controlat şi cu agende personale şi de partid mai importante decât cele ale instituţiilor de la care îşi încasează salariul.

În concluzie, într-o mare de proiecte ratate, plătite cu sute de milioane, acţiunea dumneavoastră cu Intrarom, pare aproape o vendetă personală.

Dar e bine. Poate ne trezim.

Hardware-ul de la MJ era învechit în ziua livrării. A fost livrat cu specificaţii tehnice scrise cu vreo 4 ani înainte de livrare:)

Este un jaf generalizat.

Există o singură posibilitate de schimbare… Societatea trebuie să înlocuiască managementul politic şi votul odată la 4 ani cu management de tip „project based” şi validare prin vot electronic la fiecare decizie importantă. Până atunci, politicul lor şi latinitatea noastră, va livra doar ce am avut şi până acum.

Vă repet, problema amicului secretar de stat este doar legată de faptul că un rateu de proporţii nu i-a afectat cariera, ba mai mult l-a propulsat.

Este atât de evident că există un pull de cadre care sunt de încredere pentru sistem, oricine ar fi la putere.

Problema de fond este reprezentată de legile care permit rateuri pe bandă, fără a-i afecta pe cei responsabili.

Restul e doar fum… Moare Intrarom… Ok, ce se întâmplă după aceea? Ce s-a întâmplat după ce a murit Novensys? Extrapolaţi dumneavoastră.”

Este bine că oamenii reacţionează… chiar dacă, aluziv, ne acuză că demersul nostru jurnalistic „pare aproape o vendetă personală”. Este bine că încep să vorbească şi să scoată la lumină, lucruri despre care înţeleg că se ştia de multă vreme dar nimeni nu a ieşit cu ele în spaţiul public. Acest jaf, despre care vorbea dl Faur, în măsura în care el (jaful) există, trebuie stopat imediat. Societatea civilă este în măsură şi trebuie, prin astfel de luări de poziţie, să izoleze şi să reacţioneze împotriva celor care dreneza banul public iar organele statului să ducă până la capăt lupta de eliminare definitivă a acestor practici care, se pare, au ajuns să înlocuiască normalitatea.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ