O primă săptămână hiperactivă la Casa Albă (1)

trump
  • Cele cinci ordine executive și zece memorandumuri semnate de Donald Trump, de la inaugurarea sa, reflectă hotărârea de a pune repede în practică agenda politică. Departe de a fi simbolice, aceste ordine executive au deplină forță legislativă.
  • Administraţia Trump a lansat ideea aplicării unei taxe de import pentru mărfurile provenite din țările cu care Statele Unite înregistrează deficit comercial. Prin aceasta se doreşte a se pune presiune asupra comerțului internațional.

În prima săptămână scursă de la inaugurarea sa, din data de 20 ianuarie, Donald Trump a semnat 5 ordine executive şi 10 memorii. Printre acțiunile sale se numără retragerea din Parteneriatul Transpacific, repornirea Proiectului Dakota Acces Pipeline and Keystone XL Pipeline, parcurgerea primilor paşi pentru stoparea programului Obamacare, îngheţarea angajărilor în cadrul guvernului federal și interdicția accesului cetăţenilor din Irak, Iran, Yemen, Somalia, Libia, Siria și Sudan, pe teritoriul S.U.A., chiar dacă aceştia dețin viză. Donald Trump a declarat foarte clar că intenționează să-şi pună în aplicare agenda politică, rapid și pragmatic.

Departe de a fi simbolice, aceste ordine executive au deplină forță legislativă. Președintele, în calitate de şef al guvernului, le poate utiliza pentru a direcționa agențiile federale cu privire la modul în care să pună în aplicare legile trecute prin Congres și pentru alocarea fondurilor federale, catre anumite proiecte. Însă ordinele executive sunt, de asemenea, o modalitate pentru preşedinte, de a forţa Agențiile Federale să opereze într-un mod contrar legilor care nu-i sunt pe plac, fără a fi nevoie de aprobarea Congresului. În privinţa programului Obamacare, de exemplu, Donald Trump a instruit agențiile federale să aplice mai multe scutiri și excepții de la lege în scopul de a restrânge domeniul de aplicare al acesteia. Președintele spune în mod clar că intenționează să abroge programul Obamacare și să îl înlocuiască cu o lege care va fi trecută prin Congresul SUA, pentru a limita “povara economică”.

În timpul mandatului său, Barack Obama a semnat în total 249 de ordine executive și 257 de memorii, multe dintre acestea fiind emise în ultimii doi ani de preșidinție, când s-a confruntat cu o majoritate republicană, atât în Senat cât și în Camera Reprezentanților.

Ordinele executive nu trebuie să fie aprobate de Congres, însa nu pot încălca legile existente sau Constituţia. În cazul în care Congresul vrea să oprească un ordin executiv, poate iniţia o lege în acest sens însă preşedintele se poate opune având drept de veto. Pentru a anula acest drept de veto al preşedintelui, Congresul are nevoie de votul unei majorităţi de două treimi. Un ordin executiv mai poate fi contestat în fața Curţii Supreme (al cărei fotoliu cu numărul nouă este încă liber). Un judecător federal, a suspendat parțial punerea în aplicare a ordinului executiv al lui Donald Trump, de interzicere a accesului cetăţenilor provenind din ţări cu populaţie majoritar musulmane, pe teritoriul S.U.A., considerând că blocarea persoanelor cu viză valabilă este neconstituțională.

Alți doi factori care îl favorizează pe Donald Trump și agenda sa politică

În plus față de ordinele executive, președintele are autoritate constituțională semnificativă în afacerile externe ale țării, în problemele de apărare națională și în negocierea și punerea în aplicare a tratatelor. Astfel, aşa cum a reieşit în mod evident din recenta conferinţă de presă susţinută de liderul majorităţii republicane din Senat şi de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Congresul lucrează strâns alaturi de executiv, pentru a pune în aplicare cât mai multe măsuri posibile. P. Ryan, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a remarcat faptul că procesul legislativ va necesita mai mult timp, confirmând opinia că noile legi nu vor putea intra în vigoare înainte de sfârșitul anului 2017.

Investitorii au fost prinşi oarecum cu garda jos de perseverenţa lui Donald Trump, care devine din ce mai evidentă cu fiecare ordin executiv anunțat. Sectorul construcțiilor a reacționat favorabil la ordinul executiv privind construirea unui zid între Mexic şi Statele Unite ale Americii, în timp ce sectorul industrial a salutat ordinul de reluare a construcției de conducte de petrol.

Conform datelor economice, PIB-ul SUA a crescut cu o rată anuală de 1,9% în al patrulea trimestru al anului 2016, peste previziuni. Companiile şi-au mărit valoarea de inventar și în același timp au investit mai mult în capitalul fix. În industria minieră, în special, în trimestrul patru, au fost stimulate cheltuielile de capital. Pe de altă parte, dolarul puternic a cântărit mult în exporturi și va continua să facă acest lucru şi în primul trimestru al acestui an.

Per ansamblu, în anul 2016 creșterea PIB-ului, în medie, cu doar 1,6%, față de 2,6% în 2015, a fost dezamăgitoare.

Motivul principal a fost scăderea drastică a cheltuielilor de capital. Temerile legate de o nouă recesiune la începutul anului 2016, a subminat încrederea liderilor de afaceri, care au pus in așteptare planurile de investiții până când economia se va stabiliza.

Prețurile ridicate ale petrolului ar trebui să stabilizeze piaţa şi să determine companiile petroliere să-și reia investițiile pentru achiziția de mașini și echipamente. Acest lucru ar trebui să stimuleze creșterea economică a PIB-ului SUA, în 2017.

În domeniul comerțului internațional, administrația Trump a lansat ideea aplicării unei taxe de 20% bunurilor importate din Mexic, cu scopul de a finanţa construirea zidului între cele două țări. Această taxă ar putea fi extinsă asupra oricărei țări cu care Statele Unite înregistrează deficit comercial. Daca persistă, lipsa de claritate a lui Donald Trump asupra politicii comerciale internaționale, ar putea avea un impactul negativ asupra economiei. Preşedintele mexican Enrique Nieto, a reacționat la aceste declarații prin anularea întâlnirii cu Donald Trump, care era programată pentru data de 31 ianuarie 2017. Pe de altă parte, Donald Trump şi-a reiterat intenția de a renegocia Acordul de Liber Schimb Nord American.

Ca și în cazul Chinei, un război comercial între Mexic și Statele Unite ale Americii ar avea efecte negative pentru ambele țări.

Mexicul este foarte dependent de economia Statelor Unite și suferă din cauza structurii comerciale dezechilibrate. În acest moment înregistrează un excedent comercial de 122,6 miliarde de dolari cu Statele Unite, dar şi un deficit comercial, semnificativ, cu restul lumii. Creșterea inflației interne, care este alimentată de deprecierea peso-ului, pe fondul incertitudinii politice pe scară largă, este de natură să forțeze banca centrală să restrângă în continuare politica monetară. În cazul în care Statele Unite vor aplica taxa de import de 20%, Mexicul va merge, probabil, direct în recesiune (-1,5% în 2017, potrivit calculelor, fără a lua în considerare şi alte efecte secundare). Din perspectiva SUA, prețurile mai mari pentru bunurile importate ar eroda puterea de comparare a consumatorilor americani. Prețul produselor secundare din petrol, care reprezintă 10% din exporturile mexicane către Statele Unite, ar creşte în cazul în care rafinăriile vor crește, la randul lor, costurile de producție.

Pe de altă parte, Mexicul este a doua cea mai mare piață de export pentru Statele Unite ale Americii și ar avea posibilitatea să răspundă cu represalii comerciale, în special în sectorul agricol.

În zona euro, indicele compozit Markit PMI sugerează o creștere mare a sectorului privat, în trimestrul patru din 2016 şi este de aşteptat să rămână pe acelaşi trend şi la începutul anului 2017. După ce indicele de creștere  a atins valoarea de 54,4 în luna decembrie, 2016, cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani și jumătate,  acesta s-a stabilizat la 54,3, în luna ianuarie, 2017. Slăbirea monedei euro ajută sectorul privat prin creșterea cererii de bunuri fabricate în zonă, la export.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here