Nu practica ne omoara ci lipsa de educatie

O spun de ani de zile, cu riscul de a fi considerat excentric (în cel mai bun caz). Ideea că fondurile europene sunt esențiale pentru creșterea bunăstării românilor este un sofism la fel de mare ca și ideea că importurile ne distrug locuri de muncă sau că creditul ieftin stimulează afacerile. Colac peste pupăză, mai vine și ministerul de resort cu o prezentare din care reiese că, în absența banilor europeni nici acum nu am fi ieșit din criză, rata șomajului ar fi ajuns la un catastrofic 10% iar salariile ar fi fost mai mici ca în 2007.

Singurul lucru care mai pune frână entuziasmului fenomenal – și asta este de modă recentă, de când a intrat DNA în acțiune – este corupția din sistem, risipa asociată cu cheltuirea iresponsabilă a banilor. Totuși, cazurile care au început să fie prezentate pe bandă rulantă de mass media nu par să reseteze mentalitatea anesteziată de ani și ani de propagandă interesată. “Da domnule, s-a furat mult, dar dacă nu s-ar fi furat atunci programele astea europene ar fi fost ca lumea” – cam aceasta este părerea generală. Daaa… cum să nu, vă dați seama, dacă nu s-ar fi furat atunci PIB-ul României te pomenești că ar fi fost dublu, iar șomajul ar fi scăzut la zero! În fine…

De aceea, pentru a înțelege că adevărata rețetă de dezvoltare a României nu are legătură cu fondurile europene este nevoie să ne întoarcem la teorie. Fiindcă nu practica ne omoară, ci lipsa de educație; infuzia de informații și argumente greșite, ignorarea învățămintelor economiștilor clasici și a deceniilor de rezultate falimentare în programele de asistență externă. Și impresia că suntem culți, în vreme ce doar la o căutare rapidă pe internet descoperi nume sonore de economiști, precum William Easterly sau Angus Deaton (Premiul Nobel) care, în zilele noastre, au criticat cu severitate ideea de ajutoare externe.

Fonduri europene
Cei care vor să iasă din hipnoza miracolului fondurilor europene sunt invitați la un workshop de o zi organizat de Academia Privată:

Cursul analizează fondurile europene din perspectiva economiei politice. Este timpul să renunțăm la viziunea convențională sau oficială asupra acestor transferuri de bani, viziune acreditată de instituțiile direct interesate de perpetuarea acestor fluxuri, și să revenim la învățămintele de bază ale științei economice: să vorbim despre stimulente, constrângeri și maniera în care acestea modelează comportamentul uman, să înțelegem diferența dintre bani și resurse, să vedem consecințele asistenței externe în planul redistribuției de avuție. Vom dobândi astfel o imagine realistă asupra a ce reprezintă de fapt fondurile europene și a manierei în care acestea influențează bunăstarea socială.

Teme abordate:

Capitalul și dezvoltarea
Producția de bani vs. producția de capital
Asistența externă: mit vs. realitate
Impactul fondurilor europene asupra bunăstării: o coliziune telefonată
Lector: Bogdan Glăvan

Data desfășurării: 26.03.2016 (sâmbătă), 9.30 – 19.00 – cu o pauză de masă de 1 oră

Preț: 300 RON / curs. Preț redus pentru studenți 200 RON / curs. Plata se face prin transfer bancar sau cash în cadrul seminarului. Prețul nu include masa de prânz care se plătește separat de fiecare participant în funcție de consum.

Număr participanți: Pentru a permite asimilarea eficientă a ideilor predate precum şi dezbaterea acestora între participanţi, numărul de participanți la acest program este limitat la 15 persoane.

Înscriere: [email protected]

***

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie. A publicat mai multe articole în American Journal of Economics and Sociology, Independent Review, Quarterly Journal of Austrian Economics, New Perspectives on Political Economy şi a îndeplinit rolul de referent pentru publicaţii ştiinţifice prestigioase, printre care British Journal of Sociology. De asemenea, a publicat în 2009 cartea Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală şi este coautor al volumului Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, 2013.

Bogdan Glăvan are experiență în domeniul consultanței politice și antreprenoriale. El este autorul a sute de articole în presă, un invitat constant în emisiunile de profil ale posturilor tv și scrie zilnic comentarii de economie politică pe blogul personal www.logec.ro