Salariile trebuie să crească mai mult ca în 2016 în industriile care angajează mulţi oameni precum auto şi retail iar Guvernul trebuie să sprijine mai mult mobilitatea oamenilor şi munca de la domiciliu , in paralel, „asistaţii social“ trebuie ajutaţi să intre în rândul angajaţilor.
Dezechilibrul major între cererea de forţă de muncă şi oferta de candidaţi din piaţă din 2016 se va accentua anul acesta, iar angajatorii nu vor avea altă soluţie decât majorarea salariilor, avertizează şefii marilor companii de recrutare. Totodată, pentru a reduce deficitul de candidaţi, autorităţile trebuie, la rândul lor, să încurajeze persoanele aflate în sistemul de asistenţă socială să se angajeze.
„În primul rând, piaţa are nevoie de creşterea continuă a salariului minim până la nivelul Europei Centrale. Angajatorii din România pierd acum angajaţi în favoarea celor din Ungaria şi Cehia“, spune Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare.
Într-adevăr, cu un salariu minim de aproape 280 de euro brut pe lună, România are aproape cel mai mic salariu minim din Europa (nivelul fiind mai mare doar faţă de Bulgaria), în timp ce în Ungaria şi în Cehia nivelul este de peste 330 de euro brut pe lună, iar în Polonia de 410 euro/ lună. Începând cu luna viitoare, salariul minim din România va creşte la 320 de euro brut pe lună (1.450 de lei brut, 1.065 de lei net), ceea ce va apropia nivelul salariului minim din România de cel din alte state din Europa Centrală şi de Est.
„Ne-am confruntat cu cereri de salarizare care nu erau justificate, prin prisma faptului că nu aveau o pregătire practică suficientă pentru jobul pe care îl vizau. Sunt tineri care se programează la un interviu şi nu se prezintă, fără să anunţe“, a spus Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanţă şi executive search Total Business Solutions (TBS).
Pe de altă parte, Daniela Necefor spune că diversitatea joburilor entry-level este indusă candidaţilor care îşi caută primul job de către companiile care angajează în special tineri.
„Din păcate, mulţi angajatori cer tineri, în unele cazuri sunt cerinţe de candidaţi care au până în 40 de ani. Cu toate că este descriminatoriu, acest lucru se întâmplă. Probabil de aici porneşte mesajul că tinerii ar fi căutaţi pe piaţa muncii“, a spus Daniela Necefor.
O altă situaţie cu care se mai confruntă angajatorii este cea în care candidaţii nu cunosc regulile gramaticale ale limbii române.
„Tinerii fac multe greşeli gramaticale. Am avut un client care ne-a cerut să testăm limba română. Cred că s-a ajuns la aceste deficienţe din cauză că aproape toate examenele din cadrul universităţilor sunt de tip grilă“, a explicat Daniela Necefor.
Unul dintre motivele pentru care tinerii se programează la un interviu de angajare dar nu se mai prezintă în ziua discuţiei este reprezentat de faptul că au foarte multe opţiuni, în piaţă existând o gamă largă de oferte de muncă, în special în oraşele mari precum Bucureşti, Timişoara sau Cluj.
„Tinerii au suficient de multe oferte de la companii, de aceea nu se prezintă la interviuri. Este un lucru legat de seriozitate, dar nu pot generaliza, pentru că sunt şi tineri care la vârsta de 21-22 de ani sunt foarte serioşi“, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în management şi resurse umane BPI Group.
Cei care totuşi ajung la interviurile de angajare nu vin suficient de bine pregătiţi în ceea ce priveşte conţinutul jobului vizat.
„Există un decalaj între aşteptările angajatorilor şi ceea ce oferă candidaţii. Ei au nişte idei preconcepute care nu sunt potrivite cu realitatea din teren. Nu au noţiuni de bază despre organizare şi planificare a activităţii, pe care noi, ca recrutori, ne dorim să le aibă încă din facultate“, a spus Raluca Pârvu.
Cu toate că angajatorii sunt nemulţumiţi de calitatea pregătirii proaspeţilor absovenţi de facultate, dar şi de cerinţele pe care le au încă de la primul job, totuşi una dintre caracteristicile generaţiei digitale este implicarea intensă în cât mai multe proiecte, arată rezultatele unui studiu realizat de firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting împreună cu Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative.
„Interesul scăzut al tinerilor nu este o caracteristică a noii generaţii, aceste lucruri s-au întâmplat mereu şi cu generaţiile anterioare. Există şi tineri care se pregătesc foarte intens pentru interviuri, ştiu care este domeniul de activitate al companiei în care vor să se angajeze, dar şi conţinutul jobului vizat“, a spus Veronica Stoica, recruitment manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.
Un număr mai mare de ore de practică în timpul facultăţii, de consiliere şi de orientare în carieră, dar şi o comunicare eficientă între angajatori şi candidaţi sunt doar câteva soluţii propuse de recrutori pentru a îmbunătăţi pregătirea tinerilor care sunt la început de carieră.
„Angajatorii trebuie să aibă un mod de comunicare pe înţelesul tinerilor. În prezent există canale de social media, ceea ce în urmă cu zece ani nu exista. Astfel, stilul de comunicare al angajatorului trebuie să fie structurat pe noua caracteristică a tinerilor“, a spus Veronica Stoica.
Mai mult, reprezentanta Total Business Solutions precizează faptul că orele de consiliere în carieră, dar şi o prezentare a pieţei muncii trebuie să fie pusă la dispoziţia tinerilor încă din timpul liceului. „Sunt domenii în care se caută candidaţi, iar tinerii nu cunosc acest lucru, de exemplu în inginerie unde se oferă şi salarii mari“, a explicat Daniela Necefor.
de mai multă practică
În ce priveşte orele de practică sau intern-ship-urile pe care le parcurg studenţii, numărul acestora trebuie să fie mai mare, iar mediul de business, în special firmele antreprenoriale, să fie deschise în a colabora cu universităţile.
„Se observă o evoluţie a parteneriatelor în ultimii ani, însă aici vorbim doar de multinaţionale, există o masă de companii care nu sunt dispuse să colaboreze cu universităţile. La dimensiunea populaţiei de studenţi în an terminal, doar un număr infim de tineri ajung în asemenea proiecte”, a precizat Raluca Pârvu
