Exista vreo diferența intre liberalism și feudalism?

“Ce este o politică liberală? Toată lumea umblă cu liberalismul în gură. Și e firesc, fiindcă liberal sună bine. Chiar și socialiștii, de decenii, într-o anumită parte a lumii, se numesc tot liberali. Noul ministru de finanțe al Greciei este considerat marxist-libertarian – probabil cel mai nou brand liberal care există! Totuși, cu cât eticheta de liberal s-a răspândit mai mult, cu cât a crescut numărul partidelor care și-au agățat în denumire termenul liberal, cu atât politicile liberale s-au dărăpănat, cu atât am avut parte de mai puțin liberalism.”

Spuneam aceste lucruri fiind invitat să vorbesc la un congres al Partidului M10, anul trecut. Și adăugam:

“Este liberalismul avantajos doar pentru un anumit grup? Nici vorbă. Liberalismul nu aparține unei clase sociale, fie ea „clasa de mijloc”; el promovează bunăstarea tuturor oamenilor. Liberalismul nu este pavăza intelectuală a antreprenorilor, a burgheziei, a corporațiilor… Trebuie afirmat răspicat: liberalismul este benefic pentru toată lumea. Liberalul este un umanist. Liberalul respectă proprietatea privată întâi de toate fiindcă își iubește aproapele ca pe sine însuși. Cei mai mari beneficiari ai libertății nu sunt bogații, baronii sau mogulii – care pot foarte simplu să-și conserve avuția intrând în combinație cu statul pentru a bloca concurența și ascensiunea noilor antreprenori. Cei mai mari beneficiari ai libertății sunt persoanele sărace, angajații ale căror salarii reale cresc pe măsură ce acumularea de capital duce la creșterea producției de mărfuri și servicii.”

În această dimineață nu aveam de gând să scriu nimic, am multă treabă. Dar ceva s-a întâmplat, m-a zdruncinat pe dinăuntru și am simțit că trebuie să sar peste micul dejun, să-mi rup o oră din programul aglomerat și să vă spun asta. Foarte rar mi se întâmplă să observ un contrast mai mare între falșii liberali și liberalii autentici, între propagandă și politica pentru binele general. Foarte rar scriu despre oameni. Dar azi simt că trebuie să o fac. Pentru că dacă nu învățăm nimic din asta, atunci putem merge la vot oricât de mulți, că tot prost vom vota și tot praful se va așterne în urma votului.

Este vorba despre cineva care face politică pentru oameni și pentru comunități. Cineva căruia îi place să spună că “cea mai mică minoritate este omul” și că, deci, dacă nu pui OMUL în prim-plan, dacă nu promovezi instituțiile incluzive și libertatea de alegere, atunci degeaba de lauzi că aperi minoritățile. Și mai este vorba despre cineva care face politică pentru un grup de interese, pentru o categorie de persoane, în dauna restului societății.

Dan Mașca lucrează în IT, dar dacă vă vine să credeți este împotriva scăderii impozitului pe venit în IT. A fost dintotdeauna, nu de ieri de azi. Cu alte cuvinte, Dan Mașca nu vrea să primească o scutire de biruri. Eu nu vad scutirea de taxe ca pe un privilegiu, dar înțeleg unde bate Dan Mașca – scutirea asta de impozit se va traduce, probabil, de poveri suplimentare pentru alții. Și atunci este cinic și înjositor să legiferezi așa ceva:

“Impozitul pe venit ZERO, doar pentru ITisti este o PROSTIE originala romaneasca.
Ar trebui sa fie impozit zero pe venit pentru toata lumea, ca sa avem cota unica de impozitare.
Daca nu este posibil impozit zero pe venit pentru toate lumea, atunci sa fie UNICA cit este posibil ca procent MINIM.

V-o spun ca om, care lucreaza in domeniul IT, cu o mica pauza, din 1990 incoace, ca de fapt distruge aceasta discriminare, asa cum orice discriminarea legalizata distruge zi de zi.

Prin impozitul pe venit zero, doar pentru niste “ITisti”, Romania nu a avut cota unica de impozitare niciodata.

Ne mintim, justifind niste prostii si de fapt saracind indirect si mentinind in subdezvoltare miile de comunitati din Romania.

Sa impozitezi un amarit de salar al unui profesor tinar cu 16% in timp ce salarii de mii de lei sau zeci de mii de lei ale ITistilor sa le lasi cu ZERO IMPOZIT PE VENIT, asta arata cit de destepti suntem si cit de mult ne pasa de educatie, social, sanatate sanse egale, respect fata de cei, care ajuta ITistii sa ajunga si mai bogati, dupa ce au marea sansa cu INTERNETUL sa fie LIBERI si sa poata munci pentru oricine din lumea asta.”

El crede că:

“Bunăstarea în țară o aduc fermierii, producătorii și comercianții care produc și vând produse românești… Partidul Naţional Liberal sprijină producătorii agricoli… Marile lanțuri ale hipermarketurilor și supermarketurilor din România nu mai pot sa aleaga după bunul lor plac proveniența produselor alimentare și acum vor fi obligate să vândă produse autohtone.”

Inutil să precizez, pe domnul Nini Săpunaru nu îl doare soarta părinților și a bunicilor noștri, care muncesc grădina de legume sau câteva pogoane de porumb. Nuuu, nu sutele de mii de țărani săraci ai României vor ajunge să vândă în Carrefour. Miza legii supermarketurilor este sprijinirea câtorva sute de baroni locali.

Oameni buni, bunăstarea unei societăți nu o aduc fermierii, așa cum nu au adus-o minerii în anii 90 și nu o vor aduce IT-iștii. În orice caz nu o aduc cei care au primit fonduri europene, deci și-au construit afacerile moca, pe lângă subvențiile anuale de la guvern, și care acum vor să aibă cotă de piață asigurată, ca să marcheze profitul. Bunăstarea o aduc instituțiile incluzive, care să permită tuturor membrilor societății să aibă acces la piață, posibilitatea de a se dezvolta și stimulente pentru a se perfecționa și pentru a-și cultiva abilitățile. Acest lucru este explicat foarte frumos în cartea lui Daron Acemoglu, care probabil ar trebui citită de toți parlamentarii PNL înainte de a apăsa pe butonul de vot. Atunci când faci politică pentru un grup social se cheamă că promovezi feudalismul, bolșevismul, corporatismul sau capitalismul de cumetrie. Pentru că, de fapt, tu urmărești edificarea unei caste sociale, a unei dinastii. Privilegiații de astăzi vor fi și baronii zilei de mâine.

Bunăstarea socială nu se poate clădi prin instituirea de prohibiții, de obligativități, de privilegii, de “să moara capra vecinului”. Acestea sunt exemple de instituții extractive. Prin intermediul lor puterea politică ia niște bani de la cei mulți și slabi și îi împarte le câțiva puternici. În urma acestor instituții săracii vor fi mai săraci iar bogații mai bogați.

Și acum vine partea cea mai tristă. Dan Mașca s-a chinuit ani de zile, cheltuind bani din propriu buzunar și bătând la toate ușile pentru a modifica legea partidelor politice. Pentru ca un partid să poată fi înființat cu un număr foarte mic de membri, astfel încât să existe competiție politică. Să nu mai fie monopol, fiindcă uite la ce legi proaste duce monopolul în politică. Alături de el au mai reușit câțiva temerari să pornească mici inițiative politice. Știți ce? Toate aceste inițiative ar putea foarte bine să dispară după alegerile din toamnă, deoarece alte legi proaste care apără monopolul politic impun desființarea partidelor care nu ajung repede suficient de mari. Cu o floare nu se face primăvară. Anul viitor este posibil ca, din punct de vedere politic, situația României să fie mai proastă decât este acum. Și vom rămâne cantonați în feudalism, cu ciocoii vechi și noi.

Așa că, dacă vreodată vreți să ieșiți în piață, să protestați, ar fi bine să cereți ce trebuie, nu să plecați după fentă. Altminteri după alegerile generale ne vom alege cu aceiași, scuzați expresia, liberali.