Devalizarea bancii Carpatica sub supravegherea atenta a lui Cinteza. Alo ! BNR ! Ce-ati pazit ?

0
4455

Banca Carpatica a fost praduita pana a ajuns la acelasi grup de care se leaga Banca Agricola, Banca Românească, Nextebank si acum … Carpatica.

Grup onorabil de vreme ce la un moment dat, la primele privatizari din boardul RAEF faceau parte atat Isarescu precum si Georgescu, de la BNR (asta desigur pana cand Romania a bagat in lege si a tinut partial cont de conflictul de interese).

Conditiile de vanzare au fost impuse si in final acceptate de catre actionari.

Ca sa ajunga la acest rezultat dezastruos actionarul Carabulea a acceptat 2 randuri de manageri impusi de BNR.

Carabulea a facut o plangere penala care suna mai mult a laudatio. Evident ca nu intelege ce i s-a intimplat in cei 6 ani in care a platit managementul impus de BNR.

Prima tura de manageri impusi de BNR a fost condusa de Nicolae Surdu. Acesta a acceptat oferta Carpatica, de 10 ori mai mare decat ce primise cu 2 saptamani inainte, in cadrul unui interviu la Hilton. Pentru merite deosebite in traiectoria Carpatica, acum a fost cooptat la Nextebank, detinuta de noii proprietari.

A doua tura de manageri impusi de BNR a fost condusa de Johan Gabriels. Aceasta a semnat finalul bancii si vanzarea.

Momentul in care BNR a inceput sa isi impuna managementul a fost unul de slabiciune post criza.

Carpatica nu a avut sansa Bancii Transilvania de a fi ajutata de BNR in 2008 cu 100 milioane de euro in afara cadrului legal de la acea data.

Carpatica a ajuns pe mana BNR care i-a decis viitorul prin impunerea de management “performant” si bine remunerat.

O fi impunerea de manageri apropiati anumitor angajati din BNR si falimentarea unei afaceri cu acestia pentru a ajunge la cine trebuie acoperita de articolul 25 din Legea privind statutul Băncii Naţionale a României?

Acest articol 25 datează din anul 2004, si la aliniatul 3 se menţionează că „membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială“.

Cineva a pus urmatoarea secventa pe blogul meu. Suna similar cu situatia de la Carpatica. Poti vinde pe bucati sau cu totul dupa ce provoci o prabusire a afacerii:

“ROMÂNIA FURATĂ
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Bancorex+un+faliment+prin+grija+statului

Trebuia ca cineva cu funcţie în stat să intervină pentru tine.
Întrebat dacă a primit telefoane pentru a acorda credite, Dan Pascariu răspunde: „Mai multe. Lucrurile astea nu se fac aşa, direct, dă-i un credit lui X. Lucrurile sunt mai subtile. Ţi se sugerează, vine cineva la tine şi-ţi povesteşte şi-ţi transmite mesaje”.

„Depunând garanție un televizor, luai credit o mașină, după aceea puneai garanție mașina și luai credit o casă, după aceea puneai în garanție casa și luai credit o fabrică. După aceea fabrica respectivă dispărea sau se închidea”, povestește Dan Pascariu, fost director al Bancorex.

Razvan Temeşan, preşedinte Bancorex, spune că, de fapt, furtul adevărat a început cu adevărat o dată cu închiderea definitivă a băncii. De altfel, susține că acesta ar fi fost şi scopul pe care l-ar fi urmărit cei care, intenţionat, ar fi provocat falimentul Bancorex: AVAB a preluat imobile din zone exclusiviste din Bucureşti şi le-a dat pe nimic. Întrebată dacă au fost reevaluate activele Bancorex, Carmina Mircea, șef serviciu creanțe al AAAS, nu are un răspuns: „Nu știu să vă răspund la această întrebare. Nu cred că trebuia s-o puneți. Vă rog s-o tăiați la montaj!””

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here