Actiunea in regres a Statului impotriva magistratului care a comis prejudiciul cu rea-credinta si grava neglijenta va fi obligatorie (Proiectul)

0
1335
Actiunea in regres a Statului impotriva magistratului care a comis prejudiciul cu rea-credinta si grava neglijenta va fi obligatorie (Proiectul)

Raspunderea patrimoniala a magistratilor nu mai este o utopie! La inceputul sesiunii parlamentare din noua legislatura a fost depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala. Proiectul a fost initiat de un grup de parlamentari ai UDMR, in frunte cu deputatul Marton Arpad, si are la baza necesitatea punerii in acord a legislatiei romanesti cu cerintele europene. In cazul in care proiectul de lege initiat de UDMR va fi adoptat, ceea ce era numit generic “raspunderea magistratilor” va deveni realitate si va fi o actiune obligatorie prevazuta in Codul de procedura penala. Mai mult decat atat, daca proiectul UDMR va avea sustinerea PSD, care detine majoritatea parlamentara, si va fi adoptat in aceasta forma, magistratii fata de care s-a constatat ca si-au indeplinit functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, prin actiunea lor fiind generate daune materiale in sarcina unei persoane, vor fi acuzati de abuz in serviciu.

Conform proiectului de lege depus de UDMR la Senat, raspunderea patrimoniala a judecatorilor si procurorilor va fi posibila in situatia magistratilor care au comis erori judiciare sau au produs condamnari ale Romaniei la instantele internationale si va atrage raspundera penala a acestora imbracand forma infractiunii de abuz in serviciu.

Iata ce prevede proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala:

„La articolul 542 alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1 ) – In cazul in care repararea pagunei a fost acordata potrivit art. 541 (n.red. – actiunea pentru repararea pagubei), precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreuna dintre cauzele prevazute la art. 4 (n.red. – prezumtia de nevinovatie), art. 538(n.red. – dreptul la repararea pagubei in caz de eroare judiciara) si art. 539 (n.red. – dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate),actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate trebuie indreptata impotriva persoanei care a provocat situatia generatoare de daune.

La articolul 542 dupa alineatul (1) se introduce un nou alin. (1) indice 1, cu urmatorul cuprins: (1) indice 1 – Fapta persoanei care cu rea-credinta sau grava neglijenta a comis una din actiunile care au condus la situatia generatoare de daune constituie abuz in serviciu si se pedepseste conform art. 297 alin. (1) (n.red. – abuzul in serviciu)„.

Includerea raspunderii patrimoniale a magistratilor in Codul de procedura penala si nu sub forma unei legi distincte apare ca o noutate, desi vine sa raspunda unor cerinte mai vechi ale forurilor europene. Conform expunerii de motive care insoteste proiectul de lege, UDMR a invocat nevoia reglementarii unitare in cadrul procedurii penale impunse de Directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, adoptata de catre Parlamentul European si al Consiliului Uniunii Europene la data de 9 martie 2016, publicata in Jurnalul Oficial la data de 11 martie 2016 si intrata in vigoare la data de 31 martie 2016, care prevedea ca statele membre sa asigure intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 1 aprilie 2018.

Nepunerea in aplicare a normelor Directivei ar conduce la evitarea situatiilor de penalizare a Romaniei de catre Curtea de Justitie a UE.

Trebuie mentionat ca initiativa UDMR de modificare si completare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala dateaza din aprilie 2016. La acel moment insa, din cauza tergiversarilor venite din partea Ministerului Justitiei condus de Raluca Pruna, proiectul legislativ, dupa 9 luni de lucrari, a fost clasat la 27 decembrie 2016 in baza art. 63 alin. (5) din Constitutia Romaniei. Aceasta desi proiectul obtinuse avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului din Senat si fusese dezbatut in Comisia juridica a Senatului, in sedinta comuna a Comisiei juridice si in Comisia pentru constitutionalitate, nu a fost emis niciun aviz sau raport.

De altfel, nu este prima initiativa de introducere a raspunderii patrimoniale a magistratilor. De-a lungul ultimilor ani, au existat peste 20 de incercari de introducere a acestor prevederi. De fiecare data insa, proiectele au picat din diverse motiv. Desi raspunderea patrimoniala a magistratilor ar reprezenta dovada bunei reputatii a judecatorilor si procurorilor, in tot acest timp au existat pozitii categorice impotriva acestor prevederi. Unul dintre forurile care s-a opus constant acestor reglementari a fost chiar Consiliul Superior al Magistraturii, care a apreciat ca un astfel de proiect este inutil.

Preluare luju.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ