Achiziția unei locuințe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% și 46% din salariul lunar mediu net, în funcție de tipul de imobil cumpărat

0
2017
prima casa

 În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuințe variază între 19% și 44% din salariul mediu net la nivel național, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

Angajații din județul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziția unui apartament cu una sau două camere, deși salariile din județ sunt mai mici decât cele din Capitală.

Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napoca este cu 18% mai mic decât cel din București, angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră. În cazul achiziției unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, de numai 34% din venitul lunar.

Pentru apartamentele cu 3 și 4 camere, cele mai mari rate sunt în județul Constanța. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos județ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziție a unei locuințe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziționat.

„În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creștere similară cu cea din anii 2007-2008. Orașul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta și, în acest context, din ce în ce mai mulți oameni trec peste bariera prețului cu gândul că fac o investiție de lungă durată. Cu siguranță prețurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat și mai bine informat“, spune Sorin Bălan, Head of Storia.ro.

Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel național.

Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziționată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din județ și 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

După județul Cluj-Napoca, primele poziții sunt ocupate de Dolj, Iași, Mureș, Brașov, Bihor, Prahova și Brăila. Capitala se sitează pe poziția a 15-a.

La polul opus se găsește județul Hunedoara, unde achiziția unei locuințe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel județean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.

Pe de altă parte, rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziția unei locuințe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar  net al unui angajat.

Pentru o locuință cu 2 camere, un angajat clujean care obține salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziționează locuința prin Prima Casă) și 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

Imediat în clasamentul județean, urmează Constanța, Dolj, Timiș, Iași, Maramureș, Bihor și Brașov. Ratele cel mai puțin împovărătoare se găsesc în județele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinți și Teleorman.

În cazul apartamentelor cu trei camere, în majoritatea județelor, costul unei astfel de locuințe este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din județ, în aceleași condiții de creditare.

Angajații constănțeni care vor să-și cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti  o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziționează prin programul Prima casă. Dacă achiziția se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

Pentru apartamentele cu 4 camereun angajat care obține salariul mediu net din Constanța va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziționează apartamentul prin Prima Casă) și  44% dacă va cumpăra locuința prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

La polul opus este tot situația din județul Hunedoara, unde achiziția unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din județ, dacă este cumpăra prin Prima Casă și numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În același județ, locuințele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din județ dacă aceasta se face prin Prima Casă și 22% dacă locuința este cumpărată prin credit ipotecar standard.

În București, unde există și cele mai mari salarii, achiziția unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă și 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media națională. Pentru achiziția unui locuințe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuința este cumpărată prin Prima Casă și 32% dacă este achiziționată prin credit ipotecar.

Achiziția unei locuințe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date Storia.ro pentru prețurie medii de vânzare a locuințelor din fiecare județ, calculele companiei de brokeraj de credite Kiwi Finance pentru stabilirea nivelului mediu al ratelor și datele privind salariul mediu net calculat pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică în intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here