Proiectul bugetului de stat a fost adoptat săptămâna trecută în Parlament cu 208 voturi „pentru” şi 105 „împotrivă”. Aşa cum era de aşteptat, versiunea finală include cea mai mare parte a măsurilor trecute pentru anul acesta în programul economic al PSD, iar asta se vede la capitolul cheltuieli.
Aici sunt prinse promisiuni pentru mai toate categoriile sociale, dar şi investiţii în creştere, mai ales în ceea ce priveşte banii alocaţi Ministerului Dezvoltării. Astfel, conform proiectului de buget, cheltuielile totale la bugetul general consolidat vor fi de 278,8 miliarde de lei, în timp ce doar cheltuielile la bugetul de stat vor fi de 150,8 miliarde de lei, în creştere cu peste 20 de miliade de lei faţă de 2016.
„Știm cât sunt costurile fixe – salarii, pensii – acestea sunt foarte clare. Din păcate, costurile au fost majorate prin deciziile în special din anul 2016: scăderi de impozite, creşteri de salarii, de pensii”, a declarat avocatul Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, care însă a mai susţinut că rămân multe necunoscute la capitolul investiţii.
„Este un buget echilibrat, concentrat atât pe susţinerea politicilor sociale, cât şi pe sprijinirea politicilor de dezvoltare. Pentru anul 2017, pentru investiţii, sunt zece miliarde de lei în plus faţă de anul 2016”, a spus, în ziua în care s-a votat bugetul, premierul Sorin Grindeanu.
Ca să nu iasă din marja de deficit, Guvernul a fost extrem de optimist în ceea ce priveşte veniturile. Asta mai ales în contextul dispariţiei a numeroase taxe şi a scăderii altora. Astfel, conform unui proiect de lege al PSD, nu mai puţin de 102 taxe au fost eliminate. Au dispărut cele mai multe din taxele consulare şi din taxele la Registrul Comerţului. Pe lângă toate acestea, s-a renunţat şi la timbrul de mediu pentru autoturisme cât şi taxa Radio TV.
Măsurile pe care Guvernul le-a luat pentru mediul de afaceri par de de bun-agur. Astfel, s-a crescut la 500.000 de euro plafonul pentru microîntreprinderi, s-a introdus scutirea de la plata impozitului pe profit a societăţilor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare şi s-a introdus cotei de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi. Măsurile au venit peste reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea supraaccizei la carburanţi, introducerea impozitului specific şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit.
Având în vedere toate acestea, veniturile bugetare proiectate pentru acest an, estimate la 254,7 miliarde de lei, respectiv 31,3% din PIB, sunt cel puţin optimiste. Iar o primă imagine o avem dacă facem o comparaţie cu estimările guvernului Cioloş din urmă cu un an, şi acelea considerate prea frumoase ca să fie adevărate. Astfel, pentru anul acesta, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor guvernul Grindeanu susţine că se vor încasa cu 60% mai mult decât în 2016 şi de peste două ori mai mult decât estima guvernul Cioloş.
Totuşi, nu aici este marea îngrijorare, ci la impozitul pe profit. Astfel, cum foarte multe companii au trecut, prin majorarea pragului pentru microîntreprinderi, la impozit pe venit, este greu de crezut că se vor încasa la buget 16,58 miliarde, adică cu 7,71% mai mult decât în 2016. Trebuie spus aici că proiectul pe buget al anului trecut estima pentru 2017 doar un nivel de 14.98 de miliarde de lei.
„Estimările de majorare a încasărilor din impozit pe profit pentru anii următori sunt corelate, evident, cu prognozele optimiste de creştere economică. Însă cred că iau în calcul şi întărirea capacităţii de administrare şi control în zona contribuabililor mari şi mijlocii, odată cu degrevarea semnificativă a sarcinii Fiscului prin trecerea unui număr important de contribuabili mici la microîntreprinderi”, explică Alin Chitu, director servicii fiscale Deloitte România.
O altă problemă asemănătoare se poate vedea la încasările din TVA. Astfel, conform bugetului, în 2017 se vor strânge aici 54,14 miliarde de lei, adică cu 4,77% mai mult ca anul trecut, asta în condiţiile în care taxa a scăzut.
„Dacă luăm în considerare recentele declaraţii, dintr-un spectru mai degrabă politic, observăm că atenţia autorităţilor fiscale pare a se reorienta dinspre aria formală (conformitate facturi, documente justificative) către aria mai modernă a administrării fiscale, care implică o atenţie sporită la mecanismele juridice de alocare a profiturilor”, arată Alin Chitu care ar putea fi secretul unei mai bune colectări.
Pe lângă toate acestea, importantă este şi prognoza de creştere economică. Vorbim despre un procent de 5,2%, o estimare extrem de optimistă. „Ne-am uitat şi la construcţia bugetară şi cred că acest buget este unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi”, a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
„În încercarea de vedea partea plină a paharului, sper că noul guvern va reuşi să contrazică reticenţa specialiştilor care au catalogat bugetul drept unul extrem de ambiţios, mai ales din perspectiva obiectivelor de venituri bugetare”, a mai precizat Alin Chitu.
………………………………………………………………………………………………………………………….
Comisia Europeană avertizează în prognoza de iarnă, publicată la Bruxelles că România va atinge un deficit de 3,6% anul acesta. Asta în contextul în care Guvernul de la Bucureşti speră la un deficit de 2,9%, sub pragul de 3%, care le-ar atrage sancţiuni.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană spune că România va avea o creştere de 4,4% anul acesta, sub aşteptările Guvernului de la Bucureşti. Executivul condus de Sorin Grindeanu anticipa o creştere de 5,2%. Marea problemă a ţării noastre va fi deficitul bugetar, adică raportul dintre venituri şi cheltuieli.
Comisia Europeană (CE) a revizuit în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018, conform previziunilor economice de iarnă publicate luni de executivul comunitar, scrie Agerpres.
Estimările au fost revizuite în urcare față de previziunile din toamnă, când Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra un avans de 3,9% în 2017 și unul de 3,6% în 2018.
“Creșterea reală a PIB este estimată să rămână solidă în intervalul de prognoză, susținută de relaxarea fiscală și majorarea salariilor. Șomajul a scăzut semnificativ în 2016 și se preconizează că va rămâne stabil la un nivel redus (…). Deficitul guvernamental este preconizat să crească în urma reducerilor de taxe și a majorărilor de cheltuieli publice”, se arată în raportul Comisiei Europene.
În ceea ce privește deficitul public, conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să ajungă la 3,9% din PIB.
“Bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conține mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuțiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii și salarii în sectorul public. În consecință, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017”, avertizează Comisia Europeană.
În ceea ce privește inflația, CE estimează că aceasta va reveni în teritoriul pozitiv în 2017 (1,6%) și va continua să crească până la 2,9% în 2018, grație cererii interne robuste, susținută de majorarea salariului minim pe economie în luna februarie. “Riscurile la adresa inflației sunt orientate în sus de combinația dintre cererea internă solidă, creșterea salariilor și majorarea prețului petrolului pe piața internațională”, susține executivul comunitar.
Comisia Europeană estimează că toate economiile din Uniunea Europeană vor crește în 2017 și 2018, pentru prima dată în ultimii nouă ani, dar avertizează în legătură cu “gradul ridicat de incertitudine” al previziunilor sale, pe care le leagă de noua administrație americană, de viitoarele alegeri în unele state europene și de Brexit.
În previziunile de iarnă, Bruxelles a revizuit în creștere ușoară estimările privind avansul PIB în zona euro pentru acest an și pentru 2018, comparativ cu prognoza din toamnă (1,6% în 2017 și 1,8% în 2018, față de 1,5 și 1,7 % anterior). Pentru UE este preconizată o creștere de 1,8% atât în 2017 cât și în 2018 (față de 1,6 % și 1,8 %).
