Tările europene şi cele la nivel mondial au datorii îngrijorătoare

0
799
Tările europene şi cele la nivel mondial au datorii îngrijorătoare

Experţi ai mai multor bănci europene avertizează ca in acest an zona euro va împrumuta 900 miliarde de euro. O sumă colosală, moştenită în mare parte din anii de criză. Situaţia devine anul acesta mai complicată şi cu impact financiar serios şi din cauza scrutinurilor legislative sau prezidenţiale din ţări precum Olanda, Germania şi Franţa. Creşterea ratei dobânzilor a demarat deja, odată cu alegerea lui Trump la preşedinţia Americii, şi se aşteaptă ca ea să crească în continuare ca urmare a programului său ce implică masive cheltuieli.

Datoria privată şi publică la nivel mondial, spune IIF (Institute of International Finance Inc.), depăşeşte 325% din PIB-ul mondial şi stabilitatea sa ar putea fi pusă în pericol de recenta creştere a costurilor creditelor. Alte două riscuri politice ar putea contribui la agravarea situaţiei: o basculare către măsuri sever protecţioniste, de genul celor anunţate de Trump, şi incertitudinea din jurul negocierilor vizând plecarea din UE a Regatului Unit şi locul în care apoi va fi plasată Londra în relaţiile cu UE.

Ţările zonei euro vor contracta anul acesta împrumuturi mult mai mari ca în 2016, pe termene medii şi lungi, ca urmare îndeosebi a majorării dobânzilor. În plus, a explicat Frederic Gabizon de la HSBC, care consiliază ţările zonei euro la plasarea datoriei lor, guvernele din zona respectivă şi-au redus în ultimii ani deficitele bugetare, dar rambursarea datoriilor a rămas lentă. Faţă de 2016, volumul datoriilor a crescut cu circa 30 miliarde de euro. Italia, care nu dezvăluie programul său anual, va contracta – conform unor estimări – noi împrumuturi de până la 271 miliarde de euro. Franţa, cel de-al doilea candidat european la împrumuturi, va plasa în jur de 200 miliarde de euro în obligaţiuni pe lângă investitori. Germania va solicita şi ea credite de 160 miliarde euro, iar Spania – 120 miliarde de euro.

Celelalte ţări ale zonei euro (fără Grecia) vor solicita împrumuturi în valoare de aproape 35 miliarde euro. Această creştere a împrumuturilor solicitate de ţările zonei euro intervine – spun experţii bancari – deoarece anul 2017 se anunţă a fi un an de riscuri pe pieţele de capital. Cea mai mare parte a economiştilor cred într-o creştere a dobânzilor, proces deja în mişcare după alegerea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. Promisiunile de cheltuieli masive făcute de noul preşedinte american, urmate de majorarea  dobânzilor, anunţate în decembrie de Rezerva Federală americană, au avut un impact până pe pieţele datoriilor europene, respectiv asupra dobânzilor. Exemplu: rata dobânzilor la creditele pe 10 ani în Franţa a crescut cu 30 puncte începând din 8 noiembrie până în prezent. În plus,  anul 2017 va fi dominat de incertitudini legate de alegerile din Olanda (martie), dar mai ales din Franţa (aprilie-mai) şi Germania (septembrie). Acestea sunt evenimente foarte importante pentru pieţele de capital… „După Brexit şi alegerea lui Trump la preşedinţia Americii”, spune expertul bancar Frederic Gabizon de la HSBC, „nu mai poţi fi sigur de reacţiile investitorilor”. Aşa este explicată de către Gabizon tendinţa contractării de maximum de împrumuturi la începutul acestui an pentru a profita de dobânzile încă scăzute.

 IIF atentioneaza ca a crescut considerabil povara datoriei mondiale  

Potrivit IIF (Institute of International Finance Inc – o asociaţie a marilor bănci şi instituţii financiare mondiale), povara datoriei mondiale a crescut considerabil, în principal, ca urmare a majorării dobânzilor şi a aprecierii dolarului, fragilizând astfel statele, dar şi întreprinderile private. Datoria privată şi publică la nivel mondial, spune IIF, depăşeşte 325% din PIB-ul mondial şi stabilitatea sa ar putea fi pusă în pericol de recenta creştere a costurilor creditelor. Alte două riscuri politice , spun aceleaşi surse, ar putea contribui la agravarea situaţiei: o basculare către măsuri sever protecţioniste, de genul celor anunţate de Trump, şi incertitudinea din jurul negocierilor vizând plecarea din UE a Regatului Unit şi locul în care apoi va fi plasată Londra în relaţiile cu UE

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ