Presiunile de ordin fiscal și salarial vor afecta puternic bugetul de stat. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-și putea onora promisiunile, sau a-și extinde sursele de finanțare. De remarcat, în context, că, în ultimii 5 ani, autoritățile au împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro, au afirmat analiștii de la KeysFin

0
251

Deși o treime de pensii sunt plătite cu bani împrumutaţi, Guvernul Grindeanu va aplica, de la 1 martie, majorarea pensiei sociale minime cu 30%, ce va fi urmată de o nouă majorare a punctului de pensie, la 1 iulie. În plus, se intenționează creșterea salariului minim brut pentru angajaţii publici la 1.750 lei

Potrivit unei decizii prevăzute şi în programul de guvernare al PSD, de la 1 martie, pensia socială minimă va fi indexată de la 400 la 520 de lei, de această creștere urmând să beneficieze 1.022.168 de români, potrivit datelor prezentate de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Pensia socială minimă a fost introdusă de Guvernul Boc în 2009, pentru a compensa veniturile celor care fie au lucrat la negru, fie nu au muncit suficient astfel încât să realizeze stagiul complet de cotizare. Ea se acordă de la bugetul de stat ca diferenţă între plafonul social de 520 de lei şi nivelul pensiei cuvenite prin contribuţii.

Datele Consiliului Fiscal arată că această măsură care va intra în vigoare de la 1 martie va avea un impact bugetar de 1,022 miliarde lei (0,15% din PIB). Să nu uităm că, de asemenea, este prevăzută şi majorarea punctului de pensie la 1.000 lei, de la 1 iulie, decizie care iarăşi va presupune un efort suplimentar cu plata pensiilor de 2,615 miliarde lei (0,32% din PIB).

Aceste majorări sunt justificate pentru o pătură socială care trăieşte la limita subzistenţei (circa 90% din pensionari aveau o pensie de cel mult 1.500 lei, în 2016), însă vin într-un context în care şi aşa deficitul la sistemul de pensii a fost anul trecut de peste 4 miliarde de euro. România se afla la finele lui 2016 în situaţia în care o treime din pensii se plăteau din bani împrumutaţi, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, agregate de Consiliul Fiscal. Astfel, pentru plata tuturor pensiilor, inclusiv a celor din Ministerul Afacerilor Interne sau SRI, s-au cheltuit anul trecut 57 miliarde de lei, în timp ce veniturile din contribuţiile CAS au fost de doar 38 miliarde lei. Rezultă un deficit de 19 miliarde de lei, bani care au trebuit să fie împrumutaţi.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat într-un interviu că „tot timpul a fost deficit la pensii și de fiecare dată s-au alocat bani de la bugetul național. Până la urmă pensia este un drept câștigat de persoanele care au contribuit o anumită perioadă“.

Cifrele Finanţelor arată însă că sistemul de pensii a intrat pe deficit în 2008, iar de atunci diferenţa între cât s-a colectat şi cât s-a plătit a crescut într-un ritm ameţitor.

Ce soluţie vede Olguţa Vasilescu pentru a avea bani de pensii? „Dacă mă întrebați pe mine cum trebuie rezolvată această situație, vă spun clar, prin creșterea natalității, pentru ca, în momentul în care noi, cei care avem 35-40-45 de ani, când ajungem la pensie să mai fie cineva care să lucreze în această țară și care să ne poată suporta și nouă pensiile“, a spus ministrul Muncii, în acelaşi interviu.

În plus, ea a declarat că se caută soluţii pentru a împiedica migraţia masivă a forţei de muncă: „Facem tot felul de eforturi și modificări de legi că să atragem în interiorul granițelor această forță, uneori cea mai calificată, de muncă și în același timp să crească economia, astfel încât deficitul să fie cât mai mic, pentru că un deficit va fi întotdeauna“.

Conform datelor Ministerului Finanţelor, folosite la fundamentarea bugetului de stat pe 2017, cheltuielile cu asistenţa socială, categorie unde intră plata pensiilor, „mănâncă“ cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare.

În total, statul va cheltui în acest an circa 88,5 miliarde lei (31,7% din total cheltuieli), faţă de 81,8 miliarde lei (33,8% din total cheltuieli), anul trecut.

Pe locul doi ca pondere se află cheltuielile de personal, mai exact pentru plata salariilor bugetarilor – 63,8 miliarde lei (22,9% din total cheltuieli) fiind prevăzute în acest an, faţă de 57 miliarde lei (23,6% din total), în 2016.

Practic, peste jumătate din banii cheltuiţi de statul român se duc doar pentru plata pensiilor, ajutoarelor sociale şi a salariilor bugetarilor.

Mai mult, Guvernul lucrează acum la un nou proiect de Lege a salarizării unitare în sectorul public, prin care efortul pentru plata salariilor bugetarilor ar urma să crească, în următorii trei ani, cu încă 32 de miliarde de lei. Comparativ, proiectul lăsat de fostul ministru tehnocrat al Muncii, Dragoş Pîslaru, presupunea o creştere a cheltuielilor de 19 miliarde lei, într-un interval de cinci ani. O spune tot ministrul Olguţa Vasilescu, care a precizat că noua lege va porni de la un salariu mimin brut în sectorul bugetar de 1.750 de lei. „Noi pornim de la o bază salarială de 1.750 de lei, începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării“, a declarat ministrul, citat de Agerpres.

Potrivit acesteia, proiectul ar putea fi gata în luna martie, după ce va primi toate datele de la sindicate și de la ministere. Întrebată dacă va exista suficient timp pentru dezbateri, ministrul Muncii a spus că „există varianta să se transmită direct Parlamentului, printr-un proiect de lege al parlamentarilor, adică ea să fie asumată de coaliția majoritară. Cert este că termenul de adoptare va trebui să fie 1 iulie, clar“.

Salariile bugetarilor şi pensiile sunt cheltuieli fixe, care vor trebui onorate indiferent dacă statul va colecta suficiente venituri, iar mulţi specialişti şi-au exprimat îndoiala că anul acesta se vor realiza veniturile prognozate. În criza din 2009, Guvernul Boc a decis să taie pensiile şi salariile publice, tocmai pentru că nu mai erau bani pentru plata acestora, iar statul se împrumuta exrem de scump.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, spune însă că nu ar face asta niciodată, indiferent cât de dificilă va fi situaţia economică. „În niciun caz nu aș accepta vreodată, ca ministru, să tai vreun salariu, sau vreo pensie“, a spus Olguţa Vasilescu, adăugând că „este foarte clar că ne vom încadra în acești bani și nu va fi niciun fel de problemă“.

Aşadar, statul s-a împrumutat masiv pentru a finanţa deficitul şi o va face în continuare, dar problema este că aceste credite devin tot mai scumpe. Dobânda la care s-au împrumutat Finanţele a urcat deja, săptămâna trecută, la o dobândă medie anuală de 4,07%, faţă de 3,13%, în septembrie.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ