Prognoze 2017: dobânzi bancare în creștere si un leu relativ stabil

0
312

Cursul de schimb rămâne în stagnare, dobânzile bancare vor creşte uşor, inflaţia va reveni în teritoriul pozitiv – acestea sunt coordonatele principale ale anului în curs.

Anul 2017 a debutat în mod negativ pentru cei care au credite în lei cu dobândă variabilă, legată de indicatorul ROBOR (al dobânzilor interbancare la trei luni) al Băncii Naţionale, adică pentru majoritatea creditelor noi din ultimii ani, inclusiv cele prin Prima Casă. ROBOR a ajuns la maximul ultimelor şase luni la sfârşitul anului trecut, respectiv 0,85%, iar în primele zile ale anului a continuat să urce până la 0,87%. Deocamdată aprecierea înseamnă rate lunare mai mari cu 10-20 de lei, dar dacă trendul continiuă presiunea va fi tot mai puternică asupra debitorilor.

Faţă de începutul anului trecut însă ROBOR este încă în scădere. În primele zile din 2016 indicatorul dobânzilor interbancare se situa la 1%, nivel de la care a scăzut constant în cea mai mare parte a anului trecut. Evoluţia a încurajat creditarea în lei, dobânzile bancare ajungând la cele mai reduse niveluri din ultimii 26 de ani, respectiv 4%-6% pentru împrumuturile ipotecare şi de 7%-9% pentru creditele de nevoie personale. Creditele prin programul Prima Casă, adică aproape toate împrumuturile ipotecare, au dobânzi şi mai mici, în jurul valorii de 3,3% – 3,5% pe an.

Dacă ne uităm la economiile dezvoltate din vestul Europei, aceste niveluri ale dobânzilor sunt cele normale într-un sistem bine pus la punct şi fără riscuri. Din păcate, România nu se situează la nivelul acestor economii, drept pentru care dobânzile aferente creditelor sunt mai mari, la fel cum comisioanele şi taxele bancare sunt mai ridicate. De aici vine şi pericolul pentru anul în curs; dacă inflaţia va reveni în teritoriul pozitiv, vor creşte şi dobânzile şi implicit ratele aferente creditelor în monedă naţională.

Dobânda de politică monetară a BNR, ca şi cea de referinţă, au rămas la 1,75% pe an din mai anul trecut. Evoluţia dobânzii a fost în linie cu aşteptările economiştilor, chiar dacă iniţial se estima o reducere până la 1,5% – 1,25% pe an a dobânzii de politică monetară, aferentă inflaţiei negative. BNR a preferat însă să rămână prudentă în condiţiile în care eliminarea efectului de bază al reducerii TVA de anul trecut indica o rată pozitivă a inflaţiei. Valoarea actuală a inflaţiei, aferentă lunii noiembrie 2016, este de -0,67%, iar ţinta pentru 2017 este de 2,5%. Banca Naţională se aşteaptă astfel ca inflaţia să crească semnificativ, în ciuda micşorării cu un punct procentual a TVA şi a eliminării euroaccizei de la combustibili.

Și aşteptările analiştilor CFA privind dobânzile interbancare din anul acesta sunt de creştere în proporţie majoritară (88% dintre analiştilor au indicat creşterea dobânzilor, în timp ce restul de 12% au prognozat o stagnare a acestora şi nici măcar un analist nu a estimat scădere). Estimările legate de inflaţie sunt tot de creştere, cu un maxim indentificat de 3% la sfârşitul anului, în timp ce rata mediană este indicată la 1,85%. Totuşi, chiar dacă trendul este de creştere, nimeni nu se aşteaptă ca dobânzile să sară necontrolat. O urcare a dobânzilor la trei luni (ROBOR) de la 0,87% până spre 2% la sfârşitul anului ne păstrează dobânzile bancare la niveluri suportabile, fără creşteri spectaculoase.

Curs de schimb în stagnare

4,52 lei pentru un euro este cursul de schimb mediu pentru a doua jumătate a anului conform estimărilor

1,85% este rata inflaţiei pentru sfârşitul anului conform estimărilor analiştilor, în timp ce ţinta BNR este de 2,5% pentru acest an

Dacă dobânzile interbancare sunt foarte importante pentru debitorii în lei, cursul de schimb este determinant pentru cei cu credite în valută. Deşi soldul de împrumuturi în monedă străină (în principal euro) continuă să scadă, la nivelul lui noiembrie populaţia şi companiile mai aveau de returnat credite în valută în valoare de 95,1 miliarde lei (soldul finanţările în lei era de 125,5 miliarde lei). Euro, principala valută de referinţă din economia authotonă, a fost relativ stabilă pe tot parcursul anului trecut. La finele lunii decembrie 2015 euro valora 4,5245 lei pentru a coborâ la 4,4535 lei în august anul trecut şi a încheia anul la 4,5411 lei. În primele zile ale 2017 cursul de schimb al euro a coborât la 4,51 lei, iar acesta pare a fi şi nivelul în jurul căruia va evolua şi în restul anului.

Estimările analiştilor CFA referitoare la cursul de schimb euro-leu sunt de 4,51 lei în prima jumătate a anului şi de 4,52 lei/euro pentru cea de-a doua, cu maxime de 4,6 lei/euro în primele şase luni şi de 4,65 lei/euro în ultimele şase. Minimele identificate sunt de 4,4 lei pentru întreg anul. Practic, vom continua stagnarea chiar dacă vor exista variaţii de până la 0,2 – 0,25 lei între minime şi maxime.

Evoluţia cursului leu-dolar ar putea fi ceva mai abruptă, în legătură directă cu cursul euro-dolar. Majorarea dobânzii de referinţă de către Federal Reserve şi măsurile pe care administraţia Trump le-a anunţat pentru sprijinirea mediului de afaceri din SUA sunt motive puternice pentru o nouă apreciere a dolarului american faţă de euro. Cele două valute sunt aproape de egalitate în prezent, cu un curs de 1,043 dolari pentru un euro, iar tunelul de variaţie pentru acest an este între 0,9 şi 1,1 dolari/euro. Există astfel posibilitatea ca raportul leu/dolar să urce la peste 4,4 lei până la jumătatea anului şi chiar mai mult în a doua parte a anului.

Nivelul dolarului este foarte important şi la noi, ca şi în restul lumii, pentru preţul petrolului, al mărfurilor primare şi al produselor fabricate în China sau alte zone din Asia. Spre exemplu, ieftinirea cu circa 0,4 lei a combustibililor după micşorarea TVA şi a eliminării accizei ar putea dispărea în următoarea lună dacă barilul de petrol va creşte şi dacă dolarul se va aprecia în faţa leului. De altfel şi aşteptările analiştilor CFA sunt majoritar de scumpire (56,3%) a petrolului în 2017, în timp ce 31,3% indică o stagnare a cotaţiilor şi doar 12,5% prognozează o scădere a acestora. Companiile petroliere şi-au făcut bugetele pentru acest an la o cotaţie de aproximativ 58 de dolari pe baril, dar sunt şi estimări care arată că este posibil ca preţul să sară de 60 de dolari pe parcursul anului. În prezent, un baril de petrol Brent Crude este cotat la 55 de dolari.

O veste bună la începutul anului avem şi în ceea ce priveşte condiţiile din mediul de afaceri, care sunt considerate bune de aproape 60% dintre analiştii CFA şi se estimează că vor rămâne la fel şi în restul anului. Iar aşteptări de creştere avem şi la capitolul avere personală, venituri şi indicatori bursieri, majoritatea analiştilor prognozând evoluţii pozitive pentru acest an.

Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratei inflaţiei şi de creştere a ratelor nominale de dobândă atât pentru scadenţele scurte, cât şi pentru cele lungi” –
comunicat CFA România.„

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ