Peste 43 de miliarde de euro este suma aflată la dispoziţia României în perioada 2017-2020, din care 31 de miliarde de euro fonduri europene structurale şi fonduri de investiţii

0
288
fonduri europene structurale şi fonduri de investiţii

Cu o rată de absorbţie de sub 1% după mai bine de trei ani de la intrarea în noul calendar financiar 2014-2020, noii guvernanţi mizează pe atragerea unor sume uriaşe de la Uniunea Europeană, în contextul în care în anii trecuţi banii atraşi au fost mult mai puţini.

Guvern social-democrat condus de Victor Ponta, cel care a părăsit Palatul Victoria în noiembrie 2015, a lăsat rata de absorbţie aferentă programului financiar 2007-2013 la un nivel de doar 58,67%.

Actualul calendar, care a demarat chiar în timpul guvernării social-democrate, lucrurile lăsate de Cabinetul Ponta au arătat mult mai rău. Tehnocraţii au reuşit în cele 14 luni de guvernare să majoreze rata de absorbţie pe vechiul calendar până la 82%, conform ultimelor rapoarte prezentate la final de mandat. În ceea ce priveşte actualul program de finanţare rezultatele au fost slabe şi în ceea ce-i priveşte pe tehnocraţi. Echipa lui Dacian Cioloş a reuşit să atragă sub 1% din fondurile avute la dispoziţie până în 2020.

Totuşi, foştii guvernanţi au lansat un număr de 69 de apeluri pentru programele operaţionale 2014-2020, în valoare de aproape 13 miliarde de euro. Cu toate acestea, “implementarea programelor operaţionale a început abia în anul 2016, când au fost semnate primele contracte, în valoare totală de peste 1,5 mld de euro”, se menţionează în raportul prezentat de fostul ministru al Fondurilor Europene, Dragoş Dinu.

În sursa citată se mai arată că “execuţia bugetară aferentă anului 2016 prezintă la data de 30 noiembrie sume primite de la UE în valoare de circa 7 mld. euro”. Din suma totală, conform raportului, 4,53 mld. euro reprezintă fonduri aferente programului 2007-2013, iar 2,49 mld.euro din calendarul actual.

Datele referitoare la execuţia bugetară infirmă datele prezentate de fostul ministru. Conform execuţiei bugetare de la 31 decembrie 2016, afişată la finele lunii trecute pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în bugetul consolidat la categoria venituri din sume atrase de la UE sunt trecute doar 6,85 miliarde de lei, adică doar 1,5 miliarde de euro.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au menţionat în nota referitoare la execuţia bugetară pe anul trecut că “sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate au înregistrat o scădere de 60,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.

Deci, tehnocraţii au reuşit un grad de realizare al programului de doar 50,7%.  Aici trebuie menţionat faptul că în bugetul general consolidat sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat.

Fondurile europene

Guvernul Grindeanu şi-a propus să atragă la bugetul consolidat o sumă de 22,09 miliarde de lei, adică aproape 5 miliarde de euro. Aceasta este estimarea sumei pe care o vom atrage de la UE doar prin proiectele ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefind incluse şi cele destinate sectorului privat.

Suma prevăzută în bugetul pe 2017, aprobat săptămâna trecută în guvern, este de peste trei ori mai mare decât cea încasată anul trecut şi dublă faţă de banii atraşi de la UE în ultimii doi ani la un loc.

Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului, a precizat că estimarea colegilor lui este corectă şi că aceştia au luat în calcul şi fondurile destinate agriculturii, care în acest an depăşesc valoarea de 1,6 miliard de euro doar din plăţi directe, la acestea adăugându-se cele destinate dezvoltării rurale. Este greu de crezut că actualul guvern va reuşi să încheie anul curent cu proiecţia bugetară estimată acum.

Cel mai mare pericol al “mirajului” fondurilor europene îl reprezintă gradul de nerealizare. Dacă ne uităm în urmă cu doar două-trei săptămâni ne amintim de scandalul uriaş creat  în jurul celor 10 miliarde de lei “lipsă” în bugetul de anul trecut.

Pentru a se încadra în ţinta de deficit, dusă la maximum după toate deciziile de relaxare fiscală, corroborate cu creşterea cheltuielor de personal şi cele cu pensiile, guvernul va fi nevoit ca la rectificarea bugetară din vara acestui an să taie în carne vie. Probabil, dupa cum ne-au obişnuit deja guvernele social-democrate, aceste “ajustări” vor fi făcute la capitolul investiţii.

Optimism exagerat cu bugetul

Proiectul de buget a fost realizat pe o creştere economică de 5,2%, lucru care a atras atenţia analiştilor care nu au ezitat să taxeze optimismul exacerbat al actualului guvern.

„Dacă ne uităm la ultima variantă pe care Ministerul Finanţelor a transmis-o Consiliului Fiscal, e un buget care îşi bazează proiecţiile de venituri pe o proiecţie foarte ambiţioasă de creştere economică, de peste 5%. În momentul de faţă nu mai există vreo instituţie, vreun analist care să aibă o proiecţie mai mare de 5% creştere economică”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

El a menţionat că veniturile bugetare par a fi prea optimiste din perspectiva unei politici bugetare prudente. “Evident că, atunci când discutăm de prognoze, nimeni nu are dreptate, dar când ai o prognoză care iese mult din intervalul pe care l-ar proiecta alţi analişti sau alte instituţii, atunci probabil că nu e prea prudent să mergi cu o proiecţie atât de optimistă, pentru că în felul ăsta îţi fundamentezi venituri prea mari faţă de ceea ce se va executa, iar dacă nu iei măsuri corective, poţi ajunge să ai un deficit mai mare”, a atras atenţia Ionuţ Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal a mai precizat că România este obligată să respecte normele europene şi să se încadreze într-un deficit de sub 3%, care este “oricum prea mare pentru România în momentul de faţă”.

“Ar trebui să avem deficite mult mai mici din perspectiva unei politici fiscal bugetare prudente. Dacă vor fi sau nu rectificările bugetare pozitive sau negative, nu ştim în momentul ăsta. Date fiind premisele de la care plecăm acum, o proiecţie prea optimistă pe partea de venituri bugetare, aş spune că sunt şanse mai degrabă mai mari să vedem rectificări negative decât pozitive”, a mentionat el.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ