Masuri suplimentare pregatite de BNR daca deficitul bugetar depaseste 3% din PIB

0
274

*  BNR a decis, vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an şi a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%

Banca Naţională a României (BNR) salută angajamentul luat de actualul Guvern, de menţinere a deficitului bugetar la un nivel de maximum 3% din produsul intern brut (PIB), dar are pregătite măsuri suplimentare în cazul în care plafonul va fi depăşit, în contextul existenţei unor riscuri interne legate de situaţia post-electorală şi de modul în care va fi construit bugetul pe acest an, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Ministrul de Finanţe din Guvernul condus de Sorin Grindeanu, Viorel Ştefan, a declarat recent că, în ciuda măsurilor privind creşterile salariale şi reducerile de taxe anunţate, deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB.

„Salutăm declaraţia ministrului de Finanţe, de menţinere a deficitului bugetar la un nivel de maximum 3%. O considerăm un agajament”, a spus Isărescu, la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2017.

Întrebat în legătură cu măsurile pe care BNR le-ar putea lua în cazul în care deficitul bugetar va depăşi plafonul stabilit în tratatele Uniunii Europene sau inflaţia va depăşi nivelul ţintit de BNR, Isărescu a afirmat: „Întotdeauna avem scenarii şi măsuri suplimentare stabilite”.

În privinţa măsurilor anunţate de Guvern, privind creşterile salariale şi reducerile de taxe, Isărescu a fost rezervat în declaraţii, susţinând că trebuie văzută mai întâi construcţia bugetară, care ar putea conţine noutăţi. Guvernatorul a avertizat, totuşi, asupra unor riscuri legate de situaţia internă.

„Riscurile interne sunt legate de situaţia postelectorală pe care o vedem la televizor. Discuţii, controverse, construcţia bugetară”, a declarat Isărescu. Preşedintele Klaus Iohannis le-a spus săptămâna trecută noilor miniştri că îşi doreşte ca într-o zi să îi explice cum vor ajunge la deficit bugetar de 3%, cum vor creşte salariile, cum vor scădea impozitul, TVA şi multe alte lucruri, în condiţiile în care actuala guvernare trebuie să „livreze” ceea ce au promis în campania electorală: „Campania electorală nu e doar un circ mediatic sau poate că este (…). De asta aţi fost votaţi şi asta trebuie să livreze Guvernul. Sper ca într-o zi să îmi explicaţi cum veţi face astfel încât să vă încadraţi în deficit bugetar de 3%, să creşteţi salariile, să scădeţi impozitele, TVA şi multe alte lucruri”.

Iohannis le-a mai spus miniştrilor că trebuie să gestioneze în mod responsabil economia românească, atât cât depinde de Guvern, şi finanţele publice. Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a transmis, recent, că nu trebuie să mai facem deficite în anii de boom economic: „Decidenţii statali trebuie să gândească pe termen lung şi să facă pe termen scurt exact ceea ce este corect să se întâmple pe termen lung. Avem nevoie, în acest sens, de o guvernare realistă, care să transceadă termenul scurt şi latura cantitativă în favoarea termenului lung şi a abordărilor calitative. Ori aceasta înseamnă consecvenţă pe calea reformelor structurale, transparenţă şi simplificare fiscală, decuplarea clientelei politice de la banul public, reducerea birocraţiei şi creşterea libertăţii economice, deci, în esenţă, regândirea profundă a relaţiei dintre stat şi cetăţean. O economie sănătoasă trebuie să prospere în sens calitativ, prin productivitate şi competitivitate, căci de aici va veni prosperitatea durabilă”.

* Isărescu: Inflaţia ar putea fi sub nivelul prognozat de BNR la finalul anului 2017

Banca Naţională a României (BNR) estimează că, la finalul acestui an, rata anuală a inflaţiei ar putea fi sub nivelul prognozat, de 2,1%, chiar dacă rata de creştere a preţurilor de consum va deveni din nou pozitivă în primul trimestru, a declarat, vineri, guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu, în briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.

Domnia sa a spus: „Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, simultan cu reluarea creşterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20% a cotei standard a TVA, al excedentului de cerere agregată şi creşterii costurilor salariale unitare. Palierul pe care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se poziţioneze este totuşi inferior celui evidenţiat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu”.

În ultima prognoză oficială, BNR estima că rata anuală a inflaţiei va fi de 2,1% la finalul acestui an, în interiorul intervalului ţintit de banca centrală, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%).

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%, decizia fiind în linie cu aşteptările analiştilor.

Comunicatul BNR precizează: „Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna noiembrie 2016 la -0,7%, uşor sub nivelul prognozat, după ce în luna octombrie ajunsese la -0,43%. Readâncirea ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ s-a datorat, în principal, scăderii dinamicii preţului produselor din tutun şi impactului reducerii tarifelor poliţelor RCA. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a avut o traiectorie relativ similară, situându-se în luna noiembrie 2016 la 0,47 la sută.

Rata medie anuală a inflaţiei s-a menţinut în noiembrie 2016 la nivelul consemnat în intervalul anterior (-1,6 la sută), iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,1 la sută (de la -1,2 la sută în octombrie 2016)”.

Potrivit BNR, creşterea economică a încetinit în trimestrul al treilea 2016, temperarea fiind mai pronunţată decât cea previzionată. Dinamica anuală a PIB s-a redus la 4,4% (6% în trimestrul al doilea), exclusiv ca urmare a decelerării creşterii cererii interne, pe seama ambelor componente, consum şi investiţii, conform BNR, care mai spune: „Contribuţia negativă a exportului net s-a restrâns semnificativ, pe fondul scăderii mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii. Din perspectiva ofertei, serviciile au redevenit cel mai dinamic sector, continuând să deţină cea mai mare contribuţie la creşterea economică.

În trimestrul al treilea 2016, majoritatea sectoarelor economice au înregistrat reduceri ale câştigurilor de productivitate în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a salariului mediu net s-a menţinut înaltă, în jurul nivelului atins în trimestrul anterior.
Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat uşor creşterea în primele două luni ale trimestrului IV, în principal pe seama celui acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să urce, atingând 56,9% la finele lunii noiembrie 2016 , în condiţiile în care componenta în lei şi-a menţinut dinamica ridicată, iar cea în valută şi-a atenuat marginal variaţia negativă. Această evoluţie certifică îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, simultan cu reluarea creşterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20% a cotei standard a TVA, al excedentului de cerere agregată şi creşterii costurilor salariale unitare”. Pe plan extern, se remarcă riscuri legate de creşterea economică a zonei euro, problemele sistemului bancar european, negocierile pentru Brexit, precum şi riscurile privind evoluţia preţului petrolului şi al altor materii prime.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune în această perioadă de incertitudini sporite.
Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la prima şedinţă din acest an.

Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în 30 septembrie 2016, când a redus RMO în valută de la 12% la 10%.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ