Consumul excesiv de bani publici poate provoca INSOLVENŢA!

0
2925

După ce s-a înfruptat din plin din bani publici, câştigând sute de milioane de euro în schimbul furnizării unor sisteme informatice nefuncţionale, INTRAROM SA, companie controlată de grecii de la INTRACOM TELECOM, intră în INSOLVENȚĂ.

Cunoscută pentru multiplele „tunuri” date la licitaţiile organizate de Loteria Română, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi nu numai, pentru achiziţia de sisteme informatice în valoare de milioane de euro, compania Intrarom S.A. intră în insolventă. Romsoft SRL, firmă românească, integrator de sisteme informatice, a cerut în instanţă intrarea în insolvenţă a Intrarom SA, pentru o datorie de aproximativ 3 milioane de euro. Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti pe data de 02.11.2015.

Un lung şir de eşecuri

În pofida sumelor uriaşe încasate, Intrarom S.A. s-a consacrat în piaţă datorită eşecurilor răsunătoare, aceasta nereuşind livrarea în parametrii funcţionali a sistemelor implementate, beneficiarii fiind nevoiţi să lucreze fără multe dintre facilităţile pe care de tehnologia de vârf achiziţionată, ar fi trebuit să le ofere. Este cazul proiectului atât de mediatizat de la Loteria Română.

Prin Acordul Cadru de Împrumut încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional, s-a stabilit că punerea în funcţiune a unui serviciu informatic performant, pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, să reprezinte unul dintre elementele de control ale realizării obligaţiilor asumate.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să aplice standardele clasificaţiei economice a activităţilor guvernamentale COFOG nivel 2 pentru raportarea execuţiei bugetare, standarde care solicită informaţii mult mai detaliate din partea instituţiilor publice. De asemenea, în cadrul raporturilor cu instituţii financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială), Ministerului Finanţelor Publice i se solicită informaţii de detaliu privitoare la situaţia financiară a instituţiilor publice. În acest context, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, este necesară cunoaşterea execuţiei bugetare şi a angajamentelor bugetare detaliate, la nivel primar, în profil funcţional şi economic, a tuturor celor aproximativ 15.000 de instituţii publice şi operatori economici. În plus, este necesară consolidarea tuturor acestor informaţii într-o bază de date accesibilă atât Ministerului Finanţelor Publice, cât şi altor părţi interesate.

Pentru realizarea acestor angajamente, Ministerul Finanţelor Publice implementează proiectul “Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (FOREXEBUG)”, cod SMIS 34952, co-finanţat din Fondul Social European, respectiv din Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui termen de finalizare a fost amant de nenumărate ori datorită lipsei de funcţionalitate şi performanţă.

Proiectul a avut ca perioadă de implementare intervalul 16 ianuarie 2012 – 15 iulie 2014. Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) este de 7.878.860,00 lei (6.697.031,00 lei- valoare eligibilă nermabursabilă din Fondul Social European şi 1.181.829,00 lei – cofinanţarea eligibilă a Ministerului Finanţelor Publice).

Un alt proiect din portofoliul de eşecuri le multinaţionalei abonată la „ţepe din bani publici” pare a fi şi cel de la Ministerul Justiţiei – „Procurement of a Comprehensive Resource Management System (RMS) for the Romanian JudicialSector (IFB No. IBRD4811RO-MoJ/G-3-1/1)”. Ca toate celelalte proiecte “implementate” şi acesta se bucură de finanţare generoasă (Buget proiect 22,224,640.28 LEI + 933,463,196.00 USD + 3,963,761.68 EURO) din partea Băncii Mondiale având ca obiectiv Reforma Sistemului Judiciar din România. Este proiectul cel mai mare din istoria Băncii Mondiale, ca valoare şi impact, dedicat strict unui sistem judiciar şi totodată singura iniţiativă de tip ERP, de o asemenea complexitate şi impact, aplicată la nivel mondial, strict legată de sistemul judiciar eterogen al vreunui stat. Şi finalizarea acestui proiect pare a fi o “fata morgana”.

Părerea pieţei IT

Eşecul acestor proiecte nu este surprinzător pentru specialiştii din piaţă care le consideră mai degrabă o consecinţă firească a semnării şi asumării unor contracte fără a avea la dispoziţie specialişti IT, certificaţi în implementarea proiectelor de o asemenea anvergură.

Piaţa IT este acaparată în acest moment de firme cu resurse „fantomă”, care prin modalităţi mai mult decât îndoielnice reuşesc să câştige licitaţii în sectorul public, aducând grave prejudicii utilizării fondurilor publice.

Mai multe firme din piaţa IT, printre care Novensys, Total Network Solution, Software Development & Consulting, au intrat în imposibilitatea de derulare a business-ului din cauza relaţiilor contractuale cu Intrarom SA. Ar fi interesant de analizat, în acest context, modul în care profitul înregistrat de Intrarom SA este distribuit între sucursala din România şi firma mamă, Intracom.

Întrebări care aşteaptă răspuns

Rămân foarte multe întrebări dar la unele dintre ele răspunsurile ar trebui găsite cât mai curând. Cum poate fi explicat faptul că o firmă câştiga contracte de o asemenea anvergură şi importanţă, pentru proiecte de interes naţional, finanţate de instituţii de renume, neavând de fapt resursele umane necesare? Cine analizează lipsa de performanţă a corporaţiilor locate în România, în proiectele de interes naţional?

Conform Risco.ro INTRAROM SA, CUI 4879159, este deţinută de următorii acţionari:

INTRACOM TELECOM: 66,70%

Tsoukalidis Konstantinos: 9,99%

Gherman Mihai Liviu: 2,74%

Dumitru Florin Victor: 0,79%

Arnaoutou Valentin: 0,26%

Turcu Carmen: 0,23%

Constantinescu Cătălin Iulian: 0,23%

Rusu Anca Daniela: 0,23%

Chiriţă Ionel Marian: 0,23%

Bârlea Teodor: 0,23%

Bolohan Mihai: 0,13%

INTRAROM SA: 9,47%

INTRALOT SOCIETATE ANONIMĂ – SISTEME

COMPLETE DE INFORMATICĂ ŞI SERVICII

JOCURI DE NOROC (T.D.) INTRALOT: 4,38%

MORTON FININVEST HOLDING SA: 4,36%

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ