Unii membri ai CA BNR: „Probleme mai mari privind încadrarea execuţiei bugetare sub deficitul de 3% din PIB ar fi consemnate în anul ce vine”

0
173
bnr

Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României au făcut referire la setul de măsuri care va însoţi probabil implementarea legii salarizării unitare, de natură să atenueze efectele ei expansioniste, precum şi la posibila adoptare de măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3% din PIB.

Unii oficiali ai BNR spun că probleme mai mari privind încadrarea execuţiei bugetare sub deficitul de 3% din PIB ar fi consemnate în anul ce vine, în lipsa unor măsuri de compensare.

Totodată, a fost semnalată posibila prelungire, cel puţin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub aşteptări al absorbţiei fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020.

Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României au constatat o semnificativă creştere a incertitudinilor circumscrise perspectivei pe termen scurt şi mediu a conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, de natură să genereze incertitudini sporite şi riscuri în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflaţiei.

Documentul precizează: „Acestea au ca principale surse, pe de o parte, legea salarizării unitare promulgată de curând – al cărei mod de implementare este totuşi greu de previzionat, fiind condiţionat de îndeplinirea anumitor cerinţe -, şi, pe de altă parte, noile măsuri şi iniţiative legislative anunţate în sfera taxării şi impozitării, a salariilor şi pensiilor, precum şi a cadrului de funcţionare a firmelor, cu potenţiale implicaţii, atât asupra caracterului politicii fiscale şi a impulsului fiscal, cât şi asupra încrederii şi veniturilor companiilor şi ale populaţiei, implicit asupra comportamentului investiţional şi a celui de consum. Multele neclarităţi, precum şi absenţa unor repere privind măsurile concrete şi calendarul de implementare, fac însă deocamdată imposibilă evaluarea efectelor macroeconomice şi structurale potenţiale”.

Presa a scris, recent, că Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, şi Gheorghe Gherghina, membru în CA al BNR, ar fi avut o influenţă majoră asupra capitolului de fiscalitate din programul de guvernare al Guvernului Tudose, potrivit unor surse din PSD.

In programul depus în Parlament se regăseau mai multe dintre ideile pe care Florin Georgescu a vrut să le implementeze în 2012, când a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor în guvernul Ponta 1: renunţarea la cota unică de impozitare, introducerea unor cote progresive, taxa de solidaritate.

Efectivul salariaţilor din economie şi-a continuat creşterea în intervalul martie-aprilie, iar rata şomajului s-a menţinut la minimul istoric, pentru ca în mai să înregistreze o uşoară creştere, potrivit minutei BNR.

Membrii CA ai BNR şi-au exprimat preocuparea legată de tendinţa de tensionare a pieţei muncii pe fondul sporirii marginale a ratei locurilor de muncă vacante: „Aceasta s-ar putea prelungi în perioada următoare, date fiind perspectivele pozitive de angajare, dar şi dificultăţile sporite întâmpinate în recrutarea de personal calificat, relevate de sondaje de specialitate, în special în cazul companiilor care îşi automatizează/modernizează procesul de producţie. S-a făcut referire şi la implicaţiile la adresa PIB potenţial, implicit a sustenabilităţii creşterii economice, ale unor asimetrii între exigenţele de performanţă în activitatea economică din industrie şi servicii şi specializarea capitalului uman.

Totodată, s-a arătat că în luna aprilie dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut s-a menţinut la un nivel de două cifre, chiar dacă s-a temperat uşor în raport cu trimestrul I, iar costurile salariale unitare din industrie şi-au reaccelerat substanţial creşterea în termeni anuali, pe fondul scăderii – posibil conjuncturale – a variaţiei anuale a productivităţii muncii”.

 În ceea ce priveşte condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul II 2017, în condiţiile creşterii cursului de schimb leu/euro şi a ratei anuale a inflaţiei, concomitent cu scăderea uşoară a randamentului mediu al depozitelor la termen, dar şi cu relativa majorare a ratei medii a dobânzii creditelor noi. În acest context, s-a evidenţiat faptul că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit tendinţa ascendentă în luna aprilie, dar a rămas constantă în mai, sub impactul conjugat al slăbirii uşoare a ritmului de creştere pe segmentul societăţilor nefinanciare şi al reaccelerării dinamicii creditului acordat populaţiei, pe seama componentei pentru consum şi alte scopuri.

 A fost menţionat, de asemenea, trendul crescător al ponderii în total a creditului în monedă naţională, care a urcat în mai la 59,3%, evoluţie de natură să certifice îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare şi, în general, la creşterea robusteţii economiei.

Unii membri ai Consiliului au remarcat că atât condiţiile monetare cât şi măsurile de politică bugetară sunt stimulative, potrivit minutei BNR, care precizează: „Analizând viitoarele evoluţii probabile ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen scurt reconfirmă perspectiva continuării accelerării inflaţiei în lunile următoare.

S-a observat că rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil în viitorul apropiat pe o traiectorie uşor superioară celei evidenţiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2017, în condiţiile în care se anticipează o evoluţie relativ mai alertă a inflaţiei de bază, precum şi a preţurilor administrate, doar parţial contrabalansate de o dinamică mai temperată a preţului internaţional al petrolului.

S-a făcut, de asemenea, referire la coordonatele şi determinanţii celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR; potrivit acesteia rata anuală a inflaţiei este aşteptată să reintre în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare în trimestrul IV 2017, să crească la 3,1 la sută în decembrie 2018, şi să urce în martie 2019 în proximitatea limitei de sus a intervalului, pe fondul epuizării efectelor one-off ale eliminărilor de impozite indirecte, accize şi taxe nefiscale şi în condiţiile creşterii presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor salariale unitare.

Din această perspectivă, o relevanţă deosebită a fost atribuită de membrii Consiliului şi noilor evaluări privind creşterea economică pe termen scurt, care relevă o revizuire semnificativă în sens ascendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru trimestrul II, şi doar marginală în sens opus a celei anticipate pentru trimestrul III, implicând, inclusiv în condiţiile accelerării mult peste aşteptări a creşterii economice în primul trimestru, o deschidere considerabil mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB în perspectivă apropiată. S-a sesizat că, în raport cu trimestrul I 2017, creşterea economică este aşteptată totuşi să decelereze pe parcursul intervalului vizat de proiecţia pe termen scurt, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a arătat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată desemnează consumul privat drept unic determinant al creşterii economice robuste din trimestrul II, contribuţiile celorlalte componente ale cererii agregate prefigurându-se a rămâne sau a deveni negative”.

Membrii Consiliului au observat că riscuri în sens ascendent la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a BNR decurg şi din revizuirea în sus de către băncile centrale şi de către instituţiile financiare internaţionale a proiecţiilor privind creşterea economică în zona euro şi UE: „Acesteia i se alătură relativa echilibrare recentă a balanţei riscurilor la adresa perspectivei creşterii economice în zona euro, inclusiv în contextul atenuării unor probleme ale sistemului bancar şi a unor riscuri politice din zona euro, precum şi al consolidării redresării economiei globale şi al revigorării comerţului internaţional”.

 Au fost menţionate, de asemenea, de către unii membrii ai Consiliului BNR riscurile în sens descendent la adresa perspectivei inflaţiei interne induse de recenta revizuire uşoară în sens descendent a prognozei inflaţiei pe termen mediu în zona euro ca şi de efecte ce decurg din globalizarea lanţurilor de producţie pe plan mondial.

Minuta precizează: „S-a arătat că, potrivit evaluărilor BCE, dinamica încă joasă a inflaţiei din zona euro reflectă efectele exercitate, printre altele, de şocurile globale, în principal de evoluţia preţului petrolului, de schimbările produse pe piaţa muncii, inclusiv în contextul reformelor structurale, precum şi de influenţa pe care o are inflaţia scăzută din trecut asupra aşteptărilor inflaţioniste, implicit a procesului de stabilire a salariilor; un rol semnificativ îl deţine probabil şi comportamentul marilor lanţuri comerciale. Au fost semnalate şi incertitudinile circumscrise negocierilor pentru Brexit şi politicilor economice ale administraţiei SUA, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa creşterii economice a zonei euro/UE şi a celei globale, implicit pe plan intern”.

 Unii membri ai Consiliului au considerat că pe termen mediu nu sunt elemente care să provoace şocuri în evoluţia preţurilor produselor de consum, mai ales în condiţiile previzibile ale unui an agricol bun. Totodată, au fost discutate potenţiale influenţe exercitate de conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale asupra pieţei financiare locale, implicit asupra cursului de schimb al leului, inclusiv în conjunctura economică şi financiară regională actuală şi de perspectivă.

În acest context, s-a subliniat de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menţinerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%.

Totodată Consiliul de Administraţie a decis în unanimitate menţinerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ