Cu toate ca a devenit evidenta lipsa acuta de jurnalisti pe piata, din cauza pregatirii universitare precare si a lipsei de abilitati, absolventii nu sunt doriti la angajare

Inmultirea canalelor media a generat, in ultimul timp, o „foame" de jurnalisti asemanatoare celei din anii "90. Piata a dictat invatamantului superior sa se adapteze, iar acesta si-a propus sa formeze profesionisti pentru media aflata in expansiune. Nu a reusit fiindca nivelul profesional este dat de cunostinte, abilitati si atitudine. Abilitatile si atitudinea se formeaza in practica, iar aceasta dimensiune lipseste la majoritatea facultatilor. Pe de alta parte, sefii de redactii reclama lipsa cunostintelor pe care absolventii ar fi trebuit sa le fi acumulat in timpul studiilor.
In Romania, exista 18 facultati care ofera specializare in jurnalism. Din acestea, 12 functio-neaza in cadrul unor universitati de stat. In Bucuresti, se regasesc 4, dintre care una este parte a Universitatii Bucuresti. Ministerul Educatiei si Cercetarii nu are o evidenta a numarului de absolventi si nici posibilitatea de a influenta obiectele de studiu din aceste facultati deoarece legislatia consfinteste autonomia universitara. Nici facultatile nu au o evidenta a studentilor care, dupa absolvire, au inceput o cariera in presa sau in comunicare. Probabil ca nici nu sunt interesate deoarece o astfel de statistica nu le-ar fi tocmai favorabila. La un calcul aproximativ, constatam ca o promotie nationala numara aproximativ 2.000 de absolventi, care nu se regasesc nici macar in proportie de 10% in redactii. Acestia se impart in doua categorii: cei care practicau deja meseria, avand un contract cu o redactie si au absolvit jurnalismul pentru a se perfectiona, si „pustanii" care, in timpul facultatii, constatand ca nu se invata mare lucru, s-au „lipit" pe langa vreo redactie, au invatat si au fost angajati. Alexandra Stanes-cu, reporter la Europa FM, este un caz fericit: acum trei ani, dupa ce a simtit ca nu se va alege cu nimic de pe urma cursurilor facultatii de profil din cadrul Universitatii Spiru Haret, s-a inscris la trainingul de Stiri Radio de la Centrul de Jurnalism Independent, a muncit cateva luni fara bani ca reporter si apoi ca redactor la Radio Mix, dupa care a fost angajata. Dupa cateva luni, i s-a oferit oportunitatea de a concura pe un post la Europa FM. Anul acesta a absolvit, dar este foarte nemultumita: „Cum e posibil sa nu se mai realizeze un proiect la sfarsitul facultatii, unde sa se vada ce a invatat si cum scrie un student dupa toti acesti ani? Noi am avut la sfarsit un test-grila, complet neconcludent".

Probleme cu limba romana
Experientele sefilor de redactii cu studentii si proaspetii absolventi sunt naucitoare. Laura Gafencu, editor la Sport Total FM, post ce-si construieste in acest moment echipa redactionala, spune ca „au trecut prin redactie cateva zeci de pretendenti pentru postul de redactor si am constatat ca nu cunosc suficient limba romana. Mai mult, au deficiente in a se exprima atat oral, cat si in scris. Am gasit pana la urma doi studenti care doresc cu orice pret sa faca aceasta meserie si i-am cooptat in echipa. Restul credeau ca de aici se pot lansa in a citi stirile la televiziune". Horia Badau, asistent universitar la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universitatii Hyparion Bucuresti, crede ca lipsa gramaticii din curricula este regretabila si „daca inainte se dadea examen la gramatica, acum cel putin ar trebui sa fie introdusa in studiu".
La universitatile private, admiterea se face pe baza de dosar, fara nicio examinare, iar locurile sunt nelimitate. Dupa cei trei sau patru ani de studii, termina mai putin de juma-tate din cei admisi initial.

Lipsa culturii generale
Sabina Fati, editorialist si sef de sectie la „Romania libera", spune ca absolventii de la jurnalism nu au nici cel mai firav background, iar pregatirea din facultate este deficitara. „Oricum, si in SUA sub 10% din absolventi reusesc in bransa. In general, sunt cei gata formati in alte facultati. Cei de la jurnalism habar n-au despre stiinte politice sau economie. In Romania, facultatea de jurnalism este un fel de scoala postliceala". In nicio redactie serioasa nu exista absolventii din ultimii doi-trei ani. La TVR sau Antena 3, la „Romania libera" sau la „Gandul", se confirma faptul ca absolventii de jurnalism nu sunt doriti. Acum cateva saptamani, la „Salonul Moderatorilor", organizat de CNA, in colaborare cu Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul de Jurnalism In-dependent, majoritatea jurnalistilor prezenti s-au plans de lipsa profesionistilor pe piata. Andreea Cretulescu, de la Realitatea TV, spunea atunci: „Nici macar un documentarist bun nu gasim". Jurnalistii sunt destul de revoltati din cauza ca nevoia de reporteri sau redactori este reala, se ofera salarii motivante si nu se gasesc absolventi care sa corespunda cerintelor minimale. Bogdan Pitaru, redactor-sef al site-ului Antenei 3 si absolvent al unei scoli de jurnalism, este dezamagit de calitatea invatamantului si spune ca „in acest moment, aceste facultati scot cele mai multe rebuturi. Am o experienta: cand o fata a venit sa se angajeze, nu invatase sa scrie, nu stia sa faca nimic si nici nu voia sa invete, dar isi dorea sa ajunga pe sticla, sa prezinte stiri". Si Dumitrina Galantonu, editor la Hotnews.ro, este critica fata de fostii studenti la jurnalism: „Cand ies din scoala au obraznicia si speranta de a ajunge ca modelele pe care le au, gen Oana Zavoranu. Jurnalistii seriosi au absolvit facultati serioase. Intai trebuie sa-si mobileze mansarda si apoi trebuie sa se apuce de jurnalism! Actualele facultati pregatesc culegatori de litere la tipar".

Universitarii contraataca
Mihai Coman, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti, ne-a declarat: „Suntem facultatea fara someri, cu toate ca piata muncii din domeniu este mobila si versatila. Daca absolventii nu profeseaza jurnalismul, sigur ii gasim in firmele de PR si de publicitate". La FJSC nu se studiaza limba romana, dar „exista cursuri de tehnici de redactare si structura a limbajului jurnalistic, unde se pica din cauza greselilor de exprimare. Se face si practica, mai ales ca, de trei saptamani, exista o lege a practicii. Avem contracte cu institutii media, iar studentii sunt obligati sa prezinte un dosar de practica. In general, studentii nostri incep sa lucreze cu contract incepand din anul al doilea. In ultimul an, toti au deja un loc de munca".
Tot Mihai Coman considera ca „universitatile din provincie sunt iresponsabile, pregatind sute de jurnalisti care nu au unde sa se angajeze. Acolo sunt putine locuri de munca in comparatie cu cifrele de scolarizare si nu se poate vorbi despre calitatea actului academic".
Cristina Nistor, purtatorul de cuvant al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, afirma ca „aproximativ 70% din absolventii facultatii clujene lucreaza in presa. Este foarte greu sa tinem legatura cu ei deoarece peste 75% din studenti sunt din alte locali-tati si, dupa ce termina facultatea, se intorc acasa. Daca mai socotim si dinamica pietei muncii, unde exista o mare fluctuatie de oameni in redactii, este clar ca emitem un procent relativ. Mai sunt si cei care au plecat din tara. La noi se studiaza temeinic gramatica limbii romane si avem peste 15 jurnalisti cu experienta care sunt cadre didactice asociate ale UBB".

„Ingrediente" fundamentale: abilitati si atitudine
„Absolventii braileni de la jurnalism ai Universitatii Constantin Brancoveanu lucreaza in presa in proportie de 50%", apreciaza Dorian Rais, decanul Facultatii de Stiinte Administrative si ale Comunicarii. La FSAC se studiaza riguros gramatica, dar nu prea exista jurnalisti profesionisti care sa activeze drept cadre universitare sau asociate. Practica se realizeaza in redactiile locale, care nu sunt tocmai competitive, jurnalistii valorosi fiind de multi ani plecati in Bucuresti.
Cel mai mare procent de jurnalisti „desantati" inca din primul an in presa nationala provin de la Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii al Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi. „Numai anul trecut au plecat in redactia din Bucuresti a «Evenimentului zilei» sapte absolventi. Anul acesta, patru s-au dus la Edipresse. Oricum, stiu ca in jur de 30% din absolventi raman in presa", spune Daniel Condurache, coordonatorul acestui departament. La Iasi, accentul se pune pe crearea de abilitati si pe o atitudine realista si pozitiva fata de meserie. Au si unde: „Opinia Studenteasca", Radio Nord Est si Agentia de Presa Cuza-Net sunt canale media vii, „care functioneaza inclusiv in weekend, pentru ca studentii sa inteleaga ce inseamna presa".

Mercurial jurnalistic
Autonomia universitatilor ofera posibilitatea acestora sa-si stabileasca propriile venituri. Astfel s-au instituit taxele de admitere, care variaza intre 70 si 200 lei, in acesti bani intrand o taxa de procesare si una de admitere.
La facultatile de stat, de cativa ani, s-au inventat locurile „cu plata". Daca un student nu se numara printre cei carora li se plateste scolarizarea „de la buget", dar are nota la examen peste 5, e declarat admis si i se percepe o taxa anuala, variabila de la un centru universitar la altul: 1.800 lei pentru un an universitar la Bucuresti, 350 lei la Iasi, echivalentul a 400 euro la Cluj si Oradea. Facultatile private au taxe asemanatoare.