Orice program al unei televiziuni comerciale trebuie vazut in primul rand ca un generator de profit si mai apoi ca un serviciu adresat comunitatii

La inceputul saptamanii trecute s-a desfasurat conferinta „Omul din spatele ratingului", prima etapa a programului „Consolidarea si dezvoltarea expertizei profesionale in sectorul audiovizual din Romania". Acesta este administrat de Internews Europe, in parteneriat cu Consiliul National al Audiovizualului, Centrul de Jurnalism Independent si Agentia de Monitorizare a Presei. Principalii beneficiari ai programului sunt membrii si personalul CNA, precum si jurnalistii romani.
In afara conferintelor si meselor rotunde, vor fi realizate cateva studii de interes, care sa releve obiceiurile si atitudinile publicului de radio si televiziune, efectele media asupra comportamentului electoral, modelele culturale de consum ale media si influenta acesteia asupra copiilor.
La conferinta „Omul din spatele ratingului" au participat majoritatea membrilor Consiliului National al Audiovizualului si directori ai acestei institutii, jurnalisti si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale cu activitate in media. Invitat special a fost Owen Bennett-Jones, reputat jurnalist la BBC World Service. Moderatorul discutiei a fost Ioana Avadani, director executiv al Centrului de Jurnalism Independent.
Dezbaterea de la Palatul Parlamentului poate fi sintetizata in urmatoarele cuvinte ale Cristinei Trepcea, membru CNA: „Se poate afirma ca oamenii spun prin ratinguri ce vor sa vada. Din ratingurile pe care le au anumite emisiuni se poate trage concluzia ca oamenii vor sa vada violenta, accidente, intruziune in viata personala. Deci trebuie sa ne intrebam care este interesul publicului si ce este interesul public".

Studiul de caz al unui „caz"
Agentia de Monitorizare a Presei a prezentat raportul „Vanatoare de Profesoare", realizat in intervalul 24 mai-2 iulie, studiu ce a analizat comportamentul a sase televiziuni: Antena 1, PRO TV si Prima (televiziuni comerciale), Antena 3 si Realitatea (televiziuni de stiri) si TVR (televiziunea de stat). Conform acestuia, „OTV, principalul actor mediatic implicat in dezvoltarea acestei drame cu succes de casa, nu a fost inclusa in analiza. Atăt specificul editorial al emisiunilor ce au avut ca subiect «cazul profesoara», căt si zecile de ore de emisie ce i-au fost dedicate necesita o analiza separata care, pentru a fi relevanta, nu trebuie sa piarda din vedere absurdul, logica aiuritoare, incalcarile repetate ale bunului-simt".

Adevarul, intre valoare si comert
La intalnire au fost prezenti numai coordonatorii stirilor de la Antena 1 si Antena 3, Vlad Petreanu, si de la TVR, Rodica Culcer. Televiziunea Romana nu a tratat subiectul, datorita profilului sau de televiziune publica, dar Rodica Culcer a marturisit ca „au plans oamenii in redactia de stiri fiindca nu a intrat acest subiect".
Abia dupa doua ore de dezbateri in jurul chestiunilor deontologice, valorilor si interesului publicului, Vlad Petreanu a punctat: o televiziune comerciala functioneaza pentru un rating cat mai mare si patronul acesteia se intereseaza de maximizarea profitului. „Frenezia este determinata de lider, care, in cazul de fata, a fost OTV. Nu cred ca are rost sa descoperim acum comportamentul de haita al jurnalistilor din presa comerciala. Noi am dramatizat, am hartuit, dar n-am inventat nimic".

Advertiserii au fost uitati
Trebuie mentionat ca, pe tot parcursul conferintei, s-a discutat foarte putin despre schema de functionare a unei societati comerciale de media: patronatul investeste pentru profitul creat de audienta, adusa prin metodele consacrate de marketing, care genereaza formatele emisiunilor de stiri; jurnalistii trateaza stirile in primul rand cu scopul atragerii unei audiente cat mai mari si sunt ghidati mai putin de un cod deontologic.
O alta „scapare" a organizatorilor a constat in faptul ca de la discutii au lipsit agentiile de publicitate si platitorii de reclama, pentru a se consemna si parerea celor care cheltuiesc sume importante pe punctele de rating castigate de televiziuni prin „oameni lipsiti de responsabilitate" (Mircea Toma) si transformate in „lipsa de educatie a publicului" (Atilla Gasparik), care se uita la „dezbateri cu invitati nelegitimi" (Horea Badau).