Se spune: „In 2007, deficitul de cont curent in Romănia ar putea atinge 11,5% din PIB, adica 13,35 miliarde euro, dezechilibru major ce poate fi explicat si de ritmul inalt de crestere economica". Nimic mai fals!
In conformitate cu standardele internationale, un deficit de cont curent sustenabil pe termen lung nu trebuie sa depaseasca 5-6% din PIB. Faptul ca in Romănia deficitul de cont curent depaseste păna si cele mai pesimiste previziuni, numai in primul trimestru al acestui an trecănd de 3 miliarde euro, ajungănd la un nivel mai mult decăt dublu fata de aceeasi perioada din 2006, se explica nu prin incredibila crestere economica, ci prin cresterea fara precedent a importurilor si scaderea pe masura a exporturilor, in conditiile scaderii investitiilor directe.
Discutam la nivelul anului 2007 de exporturi ce vor insuma 30,2 miliarde euro, insa de importuri de aproximativ 50 miliarde euro, numai in primele doua luni, contul curent al balantei de plati inregistrănd un deficit de 2,049 miliarde euro. Deficitul balantei comerciale, care a insumat 2,033 miliarde euro la nivelul primelor doua luni influenteaza, de asemenea, soldul contului curent.
Dar sa renuntam la considerentele tehnice ale dezechilibrului contului curent si sa incercam sa ne explicam ce se intămpla la noi, cu economia noastra.
Cert este faptul ca Romănia se transforma, ar trebui sa spun incet, dar sigur, prefer numai al doilea termen, de „sigur", intr-o piata de desfacere pentru statele dezvoltate ale UE si nu numai.
Intr-o oarecare masura, trebuie acceptat acest lucru, data fiind pozitia noastra destul de precara in cadrul Uniunii, de ultim membru, din toate punctele de vedere. Insa dimensiunea fenomenului a depasit orice inchipuire. Ne indreptam cu sărg si mult devotament spre un numar halucinant de retele de supermarketuri, care vor ajunge sa depaseasca in aceasta privinta chiar si cele mai renumite tari pentru shopping. Dubaiul isi roade unghiile de invidie la o asemenea expansiune. In scurt timp, prin fuziunea acestor retele de supermarketuri, ne vom plimba prin Bucuresti nu pe bulevarde, sosele, strazi sau alei, ci prin galeriile reunite ale acestor zone comerciale. Avănd in vedere ca ponderea produselor văndute in aceasta vasta retea de supermarketuri este preponderent ex-Romănia, intelegem de fapt natura dezechilibrelor majore exprimate si explicate mai sus.
Sigur, a investi sume colosale in retele de supermarketuri poate fi asimilat unei cresteri economice serioase! Glumesc, desigur, in acelasi timp ma ingrijoreaza ponderea redusa, extrem de redusa a investitiilor in domenii care produc valoare adaugata pentru economia romăneasca.
Chiar si in constructia de case, blocuri, vile etc., cea mai mare parte a materialelor sunt importate, prea putine componente fiind generate de economia romăneasca. S-ar putea sa fie prea tărziu sa canalizam investitiile in economia romăneasca spre acele sectoare aducatoare de valoare reala adaugata: diverse industrii, sa convingem investitorii straini ca in Romănia se pot face afaceri profitabile nu doar in domeniul imobiliar, ci si in altele, de viitor pentru aceasta tara si parte a UE. Chiar si unele investitii directe, in facilitati de productie, reprezinta pentru Romănia foarte putin, urmarindu-se de fapt realizarea unui veritabil lohn, adica folosindu-se măna de lucru inca foarte ieftina, pentru realizarea si exportul in totalitate de produse cu toate componentele importate si aport din partea economiei romănesti zero.
Suntem insa datori sa luptam pentru o dezvoltare reala a economiei romănesti, sa incepem corectarea dezechilibrelor majore, sa reducem deficitele: de cont curent, al balantei comerciale, al balantei de plati.
Cum se poate face acest lucru? In primul rănd, printr-o dezbatere publica privind strategia in domeniul economic si, in al doilea rănd, prin reunirea intr-un cadru organizat a inteligentelor economice si de afaceri din Romănia si nu numai, care sa stabileasca, alaturi de reprezentanti ai Guvernului, Parlamentului si presedintiei, dimensiunile respectivei strategii.
Odata realizata, strategia economica, cu obiective clare si modalitati de realizare la fel de clare, trebuie sa devina lege fundamentala si nimeni, nicicănd sa n-o incalce. Disciplina economica este pilonul de baza al dezvoltarii economice corecte a Romăniei.
Altfel, haosul va stapăni perimetrul economic romănesc, debandada, dezordinea, fiecare „dezvoltănd" economia romăneasca dupa cum il va taia capul si ii va dicta interesul.