Cu 2.574 de angajati, Societatea Romana de Radiodifuziune gestioneaza 15 programe de radio si cheltuieste pe consumabile mai mult decat incaseaza din reclama; un numar apropiat de oameni lucreaza la BBC pentru 20 de posturi TV si 10 de radio.

Parlamentul vegheaza asupra politicilor media romanesti nationale, prin comisii specializate. Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa din Senat este importanta deoarece institutia este o camera decizionala. In total, 30 de parlamentari controleaza SRR, TVR, ROMPRES si CNA. Dar o analiza „la rece" a competentelor acestora releva ca ar avea habar despre ceea ce inseamna media numai patru senatori si un deputat. Zilele trecute, la o sedinta a comisiilor reunite, a fost infierata conducerea TVR si aplaudata cea a SRR. Au participat numai 17 parlamentari.
Cei care analizeaza un raport media au in mod sigur legitimitatea data de lege, dar nu intotdeauna si priceperea de a cantari starea lucrurilor din televiziunea si radioul publice. Criteriile de apreciere sunt date in general de conjunctura politica si de relationarea dintre partide. Facand comparatie cu rapoartele anilor trecuti, actualele conduceri ale celor doua institutii, numite in iunie 2005, au bifat cateva rezultate. Problema este ca exista inca greseli manageriale mostenite si neindreptate.

Ascultatorii Radio Romania pleaca
Radio Romania Actualitati este media autohtona cu cea mai mare audienta: 2.700.000 de persoane. Intre altele, desigur, acest numar reprezinta si o miza politica. Este greu de apreciat cat isi indeplineste radioul public misiunile de informare, educare si divertisment, dar putem receptiona mesajul ascultatorilor: in 2006, peste 200.000 de familii au renuntat la abonamentele radio (ceea ce reprezinta 2,4% din totalul de 7.400.000 de familii din Romania). Motivatia oferita de Maria Toghina, Presedintele Director General al SRR, este urmatoarea: „Principalele cauze pentru care multe familii au renuntat in anul 2006 la abonamentul radio sunt legate de faptul ca legislatia care se refera la colectarea acestor fonduri este foarte permisiva, dar si de faptul ca este foarte dificil sa controlezi declaratiile pe proprie raspundere privind posesia aparatelor de radio".
Un alt semnal dat de audienta consta in scaderea numarului de ascultatori ai Radio Romania Actualitati cu mai mult de un milion in ultimii trei ani. Cetatenii Romaniei nu par deci prea multumiti de echilibrul, de obiectivitatea, de claritatea si de relevanta informatiilor sau de emisiunile de divertisment oferite. In privinta celor 150.000 de ascultatori din Republica Moldova, nici nu se pune problema de satisfactie - lor nu le este destinat niciun program special. „In plus, exista o tendinta la nivel european a ascultatorilor de radio de a se indrepta catre posturile de nisa", motiveaza in continuare Toghina. Este adevarat, dar acestea sunt doar trei (Itzy-Bitzy, Nemira FM si Sport Total FM) si nu au existat pana acum catva timp in Romania, cand doua dintre ele au inceput sa emita.
Datele ultimului val de masuratori (toamna anului 2006) arata ca aproape 6 milioane de romani asculta un post al Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR), din totalul de 11 milioane de ascultatori de radio. Se mai poate adauga un amanunt: jumatate din suma platita de Asociatia pentru Radio Audienta IMAS-ului provine de la SRR.

Stirile politice nu sunt dorite
Dupa „impanarea" noii organigrame cu oameni de incredere ai vechii conduceri Seuleanu, s-a trecut la depolitizarea stirilor. Doru Vasile Ionescu, actualul director de productie editoriala, prefera promovarea stirilor sociale, pentru a nu avea niciun fel de probleme cu fortele din Parlament ce controleaza radioul. In raportul inaintat Parlamentului nu apar procentele alocate emisiunilor informative si publicistice, dar se poate constata ca acestea au scazut in ultimii ani. Maria Toghina sustine ca in 2006 s-a ajuns la 215 minute de stiri, ceea ce reprezinta aproape 15% din totalul de 1.440 de minute de emisie zilnica. In Radio Romania Actualitati (RRA) nici nu se pune problema de breaking-news. Nu fiindca n-ar avea cine sa le faca, ci pentru ca nimeni nu mai este in masura sa coordoneze un astfel de program. Pe fundalul tensiunilor politice actuale, Pavel Ionescu, redactorul-sef al Departamentului de Informatii, a afisat o circulara interna in Camera Stirilor prin care se cere sa se acorde prioritate stirilor cu caracter social. In raportul aprobat de comisiile din Parlament se aminteste si de „vizita domnului Bruno Denaes, Secretar General France Info - pentru consultanta Camera Stirilor". Ceea ce nu se spune este ca acesta a realizat o expertiza destul de dura asupra functionarii Camerei, in care se tuseaza problemele existente: obedienta jurnalistilor fata de sefi si autocenzura impusa. In plus, se constata absenta culturii corporatiste, o organizare redactionala slaba, lipsa unui stil radiofonic propriu si inexistenta unui manual stilistic, neintroducerea manualelor de proceduri si folosirea unor formate invechite de emisiuni.

Probleme nesemnalate
Din totalul de 2.574 de angajati, in SRR lucreaza peste 700 de jurnalisti. Dar niciunul din generatiile de dupa 1990 nu este cunoscut. De multi ani. SRR nu a lansat niciun nume. Explicatia e simpla: nu exista o emisiune-fanion care sa lanseze vreunul. Fenomenul este explicat si de angajati prin impartirea timpilor de emisie intre mai multe „clientele": cea a lui Seuleanu, cea a lui Doru Ionescu si cea a Doinei Jalea, redactorul-sef RRA. Astfel s-a ajuns la impartirea programului in emisiuni de 15 minute, timp insuficient pentru prestatii de calibru.
De asemenea, trebuie semnalat faptul ca grilele de programe ale canalelor nu sunt coordonate intre ele si se transmit in acelasi timp emi-siuni cu acelasi target. De pilda, alaturand grilele Romania Cultural si Romania Muzical, se poate constata ca la aceeasi ora se difuzeaza aceleasi tip de emisiune sau de muzica. Deci acestea se concureaza intre ele la aceleasi ore. Aceeasi greseala se observa si in grilele posturilor regionale, care se afla uneori la concurenta cu Radio Romania Actualitati din aceleasi motive.
Mai mult, nimeni nu stie cu exactitate care este rostul existentei celor doua posturi Radio Romania International (unul dintre ele emite in limba romana si celalalt este destinat vorbitorilor de limbi de circulatie internationala). Organigramele acestor canale sunt supradimensionate, iar audienta lor e incerta. Se sustine indeobste ca prin ele se promoveaza valorile romanesti in lume. Dar, daca se doreste acest lucru, calea este gresita: studii de specialitate arata ca numarul ascultatorilor de radio pe unde scurte este foarte mic. Alt capitol care lipseste din raport este situatia audierilor de la Directia Nationala Anticoruptie. Mai multi membri ai conducerii actuale SRR, care au facut parte si din echipa lui Seuleanu, au trecut pe-acolo pentru ilegalitatile comise sub vechea conducere, devenite fapte penale. Printre ei se numara Doru Vasile Ionescu, director al Departamentului de Productie Editoriala, Constantin Puscas, director general adjunct in mandatul Seuleanu, devenit acum director economic, si Mihai Ilie, director general al departamentului Tehnic.

Multi bani pentru mai nimic
S-au cheltuit, in acelasi timp, o multime de bani pentru desfiintarea Radio Romania Tineret si pentru transformarea acestuia in Radio3Net, canal cu emisie pe Internet si cu un maxim de 2.000 de ascultatori pe zi. Pentru un radio cu audienta minuscula, nu se justifica existenta unei echipe de 25 de oameni, in conditiile in care un post de radio cu program asemanator functioneaza cu maximum 7 angajati.
Si bugetul de venituri si cheltuieli ridica punctual cateva probleme. Fiindca managerii nu doresc sa faca publica aceasta cifra, numarul angajatilor Directiei de Comunicare, Marketing si Publicitate este aproximat de angajatii SRR la 200. Dar acest departament consuma mai mult decat produce: 3.112.067 lei vanzari de publicitate. Spre comparatie, aceasta suma este mai mica decat cheltuielile cu „materiale, piese de schimb, combustibil, rechizite": 3.645.230 lei si apropiata de cheltuielile cu deplasarile in strainatate: 2.798.136 de lei. Toghina crede ca „...suma din 2006 este, in termeni reali, cea mai mare suma incasata din publicitate de pana acum. Avand insa in vedere cota de piata a postului public, calitatea programelor si necesitatile financiare ale SRR, consider ca a fost nesatisfacatoare".