Peste 230 milioane euro, sub forma ajutorului de stat, trebuie consumate in maximum doi ani

Intensitatea medie a ajutorului de stat acordat firmelor infiintate in zonele defavorizate (12,3%) a fost de aproape trei ori mai mica decat nivelul maxim admis, ramanand la dispozitia acestora doar doi ani pentru a „consuma" un ajutor de aproape 800 milioane lei.
In procesul de negociere cu Uniunea Europeana, Romania a obtinut pentru zonele defavorizate si zonele libere o perioada de tranzitie, care a depasit deja data aderarii si pe parcursul careia investitorii din zonele respective mai pot beneficia de anumite facilitati astfel incat sa nu incalce reglementarile europene in domeniul concurentei, respectiv al ajutorului de stat. Pentru cele 28 de zone defavorizate, existente la data inchiderii negocierilor, perioadele de tranzitie incep sa se sfarseasca inca de anul viitor, data-limita fiind anul 2010. Astfel, trei asemenea zone isi incheie durata de existenta la sfarsitul anului 2008, 22 de zone au o durata de existenta pana la sfarsitul anului 2009 si alte trei zone raman deschise pana in 2010. Am putea spune ca Uniunea Europeana a fost destul de generoasa cu tara noastra. Luand insa in considerare situatia din teren, cu mici exceptii, darnicia rezultata din negocieri nu a apucat sa fie prea bine savurata de beneficiari.

Potul l-au luat altii
In perioada 2003-2006, valoarea ajutorului de stat acordat investitorilor din zonele defavorizate, sub forma scutirii la plata impozitului pe profit, a fost de 208,8 milioane lei, la care s-au adaugat fonduri nerambursabile in valoare de 4,4 milioane lei. Daca ne raportam la un curs de 3,3 lei/euro, nivelul ajutorului de stat destinat acestor zone s-a ridicat la circa 63,2 milioane euro, in conditiile in care valoarea totala a ajutorului de stat acordata in perioada respectiva tuturor agentilor economici din Romania a fost de cel putin 5-6 miliarde euro. Si mai interesant este faptul ca, in cei peste doi ani ramasi pana la eliminarea totala a facilitatilor, Consiliul Concurentei, inclusiv Comisia Europeana, a aprobat un nivel al ajutorului de stat de 759 milioane lei, aproximativ 230 milioane euro, adica de aproape patru ori mai mult. Asta in conditiile in care beneficiarii ajutorului de stat nu pot fi decat agentii economici care au obtinut certificatul de investitor in zona defavorizata inainte de 1 iulie 2003. Cum se explica acest aparent paradox? Simplu, se presupune ca investitorii care au dezvoltat o afacere in zonele defavorizate au investit bani in primii ani ai activitatii, urmand ca abia acum sa realizeze profit, astfel incat sa poata beneficia de facilitatea scutirii la plata acestuia. In fapt, lucrurile nu stau peste tot la fel.

Una s-a promis, alta s-a facut
Doua dintre marile companii romanesti care au ales sa investeasca in zonele defavorizate au fost grupul de firme European Drinks (fratii Micula), cu investitii in zona miniera Stei, respectiv Cris-Tim, cu investitii in zona Filipestii de Padure. Pentru primii, facilitatile dispar la sfarsitul anului viitor, pentru urmatorii - in 2009. In total, pentru cele 28 de zone defavorizate, numarul agentilor economici ce au obtinut certificate de investitor se ridica la peste 1.800. Conform ultimului raport de control al Consiliului Concurentei, numarul agentilor economici care mai pot beneficia de ajutor de stat se ridica la 1.250, in conditiile in care doar 50 au atins limita maxima a intensitatii ajutorului si niciunul nu a depasit aceasta limita. Pentru ca legislatia a fost modificata permanent in ultimii ani, pentru ca facilitatile promise initial s-au redus permanent si pentru ca perioada de tranzitie negociata cu Uniunea Europeana a fost stabilita pana in 2009, patronii grupului European Drinks au amenintat cu darea in judecata a statului roman. Greu de presupus ca ar putea avea castig de cauza, motiv pentru care nu au altceva de facut decat sa investeasca in continuare si sa realizeze profit, pentru a consuma tot ceea ce le-a mai ramas din ajutorul de stat. Pentru celelalte firme din zonele defavorizate, majoritatea IMM-uri, a venit vremea confruntarii cu piata concurentiala. Asa cum se poate insa observa din tabel, majoritatea societatilor comerciale infiintate in zonele defavorizate pot primi inca ajutor de stat, sub forma scutirii de la plata impozitului pe profit, dat fiind faptul ca intensitatea medie a ajutorului de stat s-a ridicat la doar 12,3%, mult sub nivelul maxim admis. In termeni reali, valoarea totala a ajutorului de stat acordat pentru investitii, inregistrata in ianuarie 2007, a fost de 209.844.00 lei, iar cea a fondurilor nerambursabile - de 2.981.000 lei, raportate la o valoare a investitiilor de 1.731.700.000 lei. Precizam ca intensitatea maxim admisa pentru ajutor este de 50% pentru intreprinderile mari si de 65% pentru cele mici si mijlocii. Indicele de intensitate se calculeaza in functie de valoarea totala a investitiilor initiale realizate.

Tunurile au fost date
Schimbarea legislatiei, intre care anularea scutirii de TVA si de taxe vamale pentru importurile de materie prima si utilaje, a urmarit sa elimine mare parte din afacerile ilegale ce se desfasurau la inceput prin intermediul zonelor defavorizate. Amintim doar ca prin intermediul acestora se importau cele mai mari cantitati de carne, care concurau si amenintau productia autohtona. Sarcina urmaririi modului de gestionare a ajutorului de stat a fost pasata, abia anul trecut, de la Consiliul Concurentei la furnizori, respectiv la Ministerul Finantelor sau chiar la Consiliile Locale, autoritati carora le revine si recuperarea ajutorului acordat peste limita admisa sau in mod ilegal. Conform Codului de procedura fiscala, stoparea acordarii ajutoarelor de stat se realizeaza prin emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei, dar recuperarea lui efectiva se realizeaza de Ministerul Finantelor sau chiar de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, dupa caz. Se stie cat de buni recuperatori sunt cele doua institutii. In anul 2005, actiunea de monitorizare s-a finalizat cu stoparea acordarii ajutorului de stat pentru 31 de agenti economici, iar pentru alti 32 de agenti economici Consiliul Concurentei a deschis investigatia din oficiu. Cuantumul total al ajutoarelor ce trebuiau recuperate era de 3.279.082 lei, la care se adauga dobanzile calculate de la data acordarii ajutorului si pana la recuperarea efectiva a acestuia. Un an mai tarziu, in urma monitorizarii, s-a solicitat recuperarea ajutoarelor ilegale pentru un numar de 4 agenti economici, suma totala a acestora fiind de 76.224,63 lei, la care se adauga, la fel, dobanda. In urma celor trei decizii emise de Consiliu s-a decis ca valoarea totala a ajutoarelor ilegale s-a ridicat la circa 6 milioane lei, din care Ministerul Finantelor a recuperat aproximativ 2,4 milioane lei, ceea ce reprezinta un procent de 40% din valoarea totala de recuperat.

Zonele defavorizate a caror durata de existenta depaseste anul 2007:
sfarsitul anului 2008
- zona miniera Brad - judetul Hunedoara
- zona miniera Valea Jiului - judetul Hunedoara
- zona miniera Balan - judetul Harghita

sfarsitul anului 2009
- zona miniera Albeni - judetul Gorj
- zona miniera Schela - judetul Gorj
- zona miniera Motru-Rovinari - judetul Gorj
- zona miniera Stei-Nucet - judetul Bihor
- zona miniera Borod-Vadul Crisului - judetul Bihor
- zona miniera Popesti - judetul Bihor
- zona miniera Rusca Montana - judetul Caras Severin
- zona miniera Bocsa - judetul Caras Severin
- zona miniera Moldova Noua-Anina - judetul Caras-Severin
- zona miniera IP - judetul Salaj
- zona miniera Hida-Surduc-Balan - judetul Salaj
- zona miniera Sarmasag-Bobota - judetul Salaj
- zona miniera Baia Mare - judetul Maramures
- zona miniera Borsa-Viseu - judetul Maramures
- zona miniera Filipesti - judetul Prahova
- zona miniera Ceptura - judetul Prahova
- zona miniera Comanesti - judetul Bacau
- zona miniera Bucovina - judetul Suceava
- zona miniera Baraolt - judetul Covasna
- zona miniera Alta Tepe - judetul Tulcea
- zona miniera Rodna - judetul Bistrita-Nasaud
- zona miniera Apuseni - judetul Alba

sfarsitul anului 2010
- zona Zimnicea - judetul Teleorman
- zona Copsa Mica - judetul Sibiu
- orasul Cugir - judetul Alba

Ce-a fost si ce-a ramas
Conform Ordonantei nr. 24 din 30 septembrie 1998, o „arie geografica strict delimitata teritorial" a fost declarata zona defavorizata daca indeplinea cel putin una dintre urmatoarele conditii: avea structuri monoindustriale, care sa mobilizeze mai mult de 50% din populatia zonei; era zona miniera, unde personalul a fost disponibilizat in proportie de peste 25% prin concedieri colective; daca in urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii unor agenti economici au aparut concedieri colective ce au afectat mai mult de 25% din numarul angajatilor cu domiciliul stabil in zona respectiva; daca rata somajului din zona depasea cu 30% rata somajului la nivel national; daca erau zone izolate, lipsite de mijloace de comunicatii si aveau o infrastructura slab dezvoltata.
Firmele care isi desfasoara activitatea in zona defavorizata beneficiau initial, pentru investitiile nou-create, de scutirea de taxe vamale si TVA pentru echipamente, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile importate, de restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb necesare productiei, de scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenta a zonei defavorizate. Aceasta din urma este singura facilitate valabila in prezent.