Nevoia de lobby (II)

Avănd in vedere interesul mare fata de activitatea de lobby, continui prezentarea acesteia, cu accent pe explicarea mecanismului. In spatiul UE, activitatea de lobby s-a facut remarcata la sfărsitul ani-lor "70, evenimentul care a marcat explozia acesteia fiind primele alegeri directe pentru Parlamentul European din anul 1979.
Activitatea de lobby desemneaza promovarea legitima a intereselor unor companii, prin activitati de comunicare profesionista, care implica expertiza legislativa, tehnici discursive si abilitati strategice, astfel incăt deciziile autoritatilor sa concorde, in sectoarele de activitate ale firmelor reprezentate, cu interesele economice ale acestora si, bineinteles, cu interesul societatii.
Lobby-ul poate fi legiferat sau autoreglementat prin coduri de conduita sau coduri de bune practici, cel mai important lucru fiind transparenta decizionala.
Lobby-ul poate fi direct sau indirect. In Romănia, atăta timp căt nu exista o reglementare clara, lobby-ul direct, respectiv contactul direct cu reprezentantii autoritatilor, nu se poate realiza, cel putin teoretic. Cel indirect, mult mai eficient, in opinia mea, se poate realiza sub forma comunicarii institutionale, a relatiilor publice, a activitatilor de marketing, care sa conduca la crearea unei mase critice, necesara luarii anumitor decizii de catre autoritati, in functie de interesele companiilor implicate. Pentru exemplificare, iata 4 situatii in care activitatea de lobby s-ar putea realiza in mod indirect:
1. O asociatie patronala dintr-un anumit domeniu de activitate este interesata in anularea accizei la produsul de baza al companiilor membre, urmarind diminuarea contrabandei. Pretul fara acciza ar deveni competitiv, eliminănd natural contrabanda, produsul acesteia fiind rejectat de piata, ca urmare a unui pret neatractiv.
Urmare: operatiunile economice ale companiilor membre ale patronatului cresc, veniturile si profiturile cresc, toate pe circuite albe, fiscalizate. Deci, chiar daca accizele sunt eliminate, de fapt, veniturile bugetare cresc intr-o masura cu mult mai mare, din taxe si impozite aferente operatiunilor comerciale.
2. Mai multe companii transnationale intentioneaza sa concesioneze serviciile de parking, restaurante, benzinarii, moteluri de-a lungul autostrazilor din Romănia.
Urmare: civilizarea zonelor aferente autostrazilor, aflate astazi in mare suferinta, cu efecte benefice, inclusiv pentru bugetul de stat.
3. Constructia de autostrazi similare celor din UE, in pofida unor experimente locale atăt de bine-cunoscute.
Urmare: accesul marilor constructori mondiali pe piata romăneasca a autostrazilor si, odata cu ei, iesirea din empirism si intrarea intr-o noua faza, a calitatii si durabilitatii acestor foarte importante mijloace de comunicatie.
4. Modernizarea garilor din Romănia, astfel ca acestea sa dispuna de spatii comerciale moderne si alte facilitati.
Urmare: conditii mult mai bune pentru calatori in perioadele, venituri mai mari la bugetul statului.
Se poate observa deci ca activitatea de lobby are o finalitate pozitiva, atăt pentru companiile implicate, căt si pentru societate, in general.
Exista si critici care considera ca, de fapt, lobby-ul este un gen de trafic de influenta. Complet gresit, chiar daca pot exista lobby-isti care sa incalce legea sau codurile de conduita, trecănd granita de la lobby la trafic de influenta. In orice domeniu de activitate pot exista incalcari ale legii, sanctionate ca atare, dar nu inseamna ca acele activitati reprezinta in totalitatea lor infractiuni. Traficul de influenta desemneaza primirea sau acceptarea de bani sau alte foloase materiale, fapte savărsite de o persoana care are influenta sau care lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina pe acesta sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Codul Penal pedepseste fapta cu inchisoare de la 2 la 10 ani.
Romănia are nevoie de lobby. Fara o astfel de activitate, pierderile la nivel national sunt foarte mari. Doar nu degeaba activitatea de lobby este atăt de prezenta in marile democratii.
Sa nu ne inchipuim insa ca activitatea de lobby poate fi desfasurata de oricine. Ar fi o greseala, o pierdere de timp si de capital pentru neavizati sa creada ca orice companie de lobby poate fi o intreprindere de succes. De regula, in lobby actioneaza profesionisti recunoscuti la nivelul societatii, respectati, admisi si acceptati in sferele politice, economice, financiare, media, sociale etc.
Referitor la cadrul legal existent astazi in Romănia, consider ca art. 7414 - Activitati de consultanta pentru afaceri si management - din Clasificarea CAEN este corespunzator desfasurarii unei activitati de lobby profesionist si de succes. In perspectiva elaborarii unei legi privind lobby-ul, orice forma de autoreglementare este bine-venita. De altfel, codurile de conduita sunt indispensabile.
Abordarea activitatii de lobby in mod inteligent va aduce căstiguri mari economiei si companiilor romănesti, la fel ca in cazul omoloagelor europene, care practica lobby-ul de mai bine de 25 de ani si au ajuns acolo unde nici cu imaginatia noi nu putem ajunge: performanta absoluta.