Binele din fiecare

Traim cu totii intr-o atmosfera incarcata de crize, scandaluri, relatii tensionate si nu ma refer numai la domeniul politic. Sa nu credem ca aceasta stare de fapt este caracteristica numai Romăniei de astazi. Ea se regaseste sub diferite forme si in alte tari, mai ales din spectrul latin, ca sa nu zic balcanic. Insa ceea ce deosebeste climatul din tara noastra de cel din alte state este reprezentat de densitatea, intensitatea, constanta si intinderea starii negative de fapt, care afecteaza profund societatea romăneasca, efectiv satula de aceasta atmosfera creata si intretinuta din varii motive. Oricum, suntem noi, romănii, cei care am creat, cream si vom crea astfel de stari. Sa nu ne ascundem de noi insine pentru ca este imposibil.
Asa ca, daca vom recunoaste neputinta noastra in a ne abtine de la astfel de gesturi si nu vom accepta resemnarea, sa incercam sa aprofundam problema si, ca de fiecare data, sa identificam solutii.
Sectoarele principale generatoare de atmosfera negativa la nivelul societatii sunt: politicul, economicul, sportul si mondenul. Pentru ultimele doua sectoare as prefera sa nu ma pronunt, fiind in afara zonei mele de preocupari si analiza.
Politicul, ca principala sursa generatoare de crize, reprezinta un teren de lupta in care se confrunta interese de toate felurile ale unor grupuri politice denumite partide si la care asista, căteodata cu gura cascata, din tribune, electoratul, adica populatia. De observatori si arbitri nu mai vorbesc, acestia abundănd si incercănd sa comenteze procedeele si tacticile folosite in luptele din arena. Acestea produc, de regula, victime care sunt aruncate imediat in afara arenei, iar locurile lor sunt ocupate de altii. Din punct de vedere tactic, sunt folosite toate mijloacele de lupta, chiar si cele ilegale, imorale, „sub centura", cum se spune in jargonul folosit de luptatori. Nu exista mila sau sentiment, ci numai executii. Rezista cine poate si vrea! Arena nu este recomandata pentru profani sau pentru cei vulnerabili. Care este insa căstigul celor care inving in lupta? Ma abtin sa comentez.
Dar sa trecem la economie mai bine, lasănd la latitudinea dv sa intelegeti motivatia unei astfel de lupte aprige, care se incheie pentru fiecare participant, in timp, cu pierderea acesteia. Nimeni, păna in prezent, nu a reusit sa reziste păna la final, ca si invingator. Mai devreme sau mai tărziu, toti au pierdut lupta, esuănd, unii lamentabil, aruncănd pacatul politic asupra familiei, copiilor si celor dragi, nemeritat as spune eu, altii - mai putin vizibil, in volbura timpului. La fel ca si in cazul consumatorilor de droguri, si politica, păna la urma dorinta de putere, de a fi remarcat de ceilalti este, de fapt, tot un drog, iar cei care il consuma au toti aceeasi soarta nefericita.
Sa revenim la economic. In acest domeniu, factorul generator de turbulente il reprezinta lacomia, dorinta unor companii de a-si insusi căt mai mult din oferta generala, in special de stat. Autostrazi, sosele, poduri, centrale, intreprinderi, terenuri, cladiri sau ce-or mai fi, sunt azi impartite just sau mai putin just intre unii sau altii. Pentru ca unii se considera mai egali decăt altii, si in acest domeniu al achizitiilor de lucrari, servicii, produse se duc lupte grele, care degenereaza de multe ori, afectănd si din aceasta directie atmosfera generala. Daca ati vedea ce spune un sef de companie multinationala, care a participat la o licitatie mare in Romănia, pe baza unui caiet de sarcini „lucrat", cu căstigator dinainte stabilit, pentru pregatirea careia a mai si cheltuit 100.000 -200.000 de euro!!!
Achizitia si distributia de utilitati constituie un alt mare factor perturbator in mediul economic, si aici respectăndu-se principiul ca unii sunt mai egali decăt altii, degenerănd atmosfera in special prin nedreptate si lipsa de sansa. Si mai mult nu comentez.
Sa nu uitam faptul ca economicul si politicul sunt doua sectoare cu foarte mare legatura intre ele, influentăndu-se reciproc. Insa, chiar daca toti generam aceasta atmosfera apasatoare, sa nu uitam ca fiecare dintre noi are si o parte buna. Macar si pentru un exercitiu de imaginatie, sa incercam sa luam binele din fiecare si, oricăt ne-am dispretui si uri unii pe altii, sa ne acordam aceasta prezumtie de bine. Poate viata noastra ar deveni alta, mai frumoasa, poate ar reinvia respectul pentru presedinte, prim-ministru si alti actori politici sau economici ai vietii noastre de zi cu zi.
Ce-ar fi daca am fi mai buni, mai putin mănati de mănie si razbunare, ne-am respecta mai mult, ne-am acorda mai mult credit pentru faptele noastre?
Pacat ca este numai un simplu exercitiu de imaginatie!