Licitatii internationale
de Ionel Blanculescu in Editoriale pe 9 Martie 2007, 00:00
Pe fondul turbulentelor politice, al disensiunilor de tot felul la nivelul societatii romănesti, economia functioneaza sau, mai bine zis, trebuie sa functioneze. Efectele globalizarii pun in evidenta o necesitate: aceea de a acorda atentie deosebita partenerilor straini, in special celor din UE. O buna parte din acestia, companii de elita, lideri mondiali in domeniul lor de activitate, sunt preocupati sa participe la diferite operatiuni in Romănia, de modernizare, retehnologizare a capacitatilor de productie, transport, infrastructura etc.Ceea ce nu realizam, unii dintre noi, este seriozitatea cu care aceste companii se pregatesc sa ia parte la diferitele proiecte din Romănia, prin intermediul licitatiilor publice internationale. Mai mult, fiecare participare la o licitatie inseamna costuri pe care aceste companii le accepta, indiferent daca pierd sau căstiga, insa numai in conditii de transparenta, corectitudine, profesionalism si buna-credinta.
Semnalez, de exemplu, inadvertente vadite in managementul operatiunilor de modernizare-retehnologizare pentru complexurile energetice Turceni, Rovinari, Isalnita. Admitem faptul ca, in evolutia lor, acestea presupun revizii tehnice, reparatii, modernizari, retehnologizari, astfel incăt energia produsa sa fie la costuri căt mai mici, printr-un proces de productie eficient si competitiv. Prin urmare, executivul respectivelor complexuri a organizat diferite licitatii in acest sens. Unele sunt in curs, competitori internationali, companii din UE urmănd sa participe. Dar⦠conform deciziei Guvernului, cele trei complexuri urmeaza sa fie transferate de la MEC la AVAS, in vederea privatizarii. Pe buna dreptate, reprezentantii MEC considera ca problema modernizarii iese din raza lor de actiune, iar cei de la AVAS, tot pe buna dreptate, considera ca, odata cu preluarea lor, vor demara procedurile de privatizare, fiind excluse alocari de resurse financiare pentru lucrari de retehnologizare, acestea urmănd sa cada in sarcina viitorilor proprietari.
Sigur, noi intelegem, in Romănia, acest mecanism. Intrebarile vin insa din partea companiilor occidentale care se pregatesc pentru participarea la licitatii. Dar la care licitatii, atăta timp căt MEC si AVAS, in calitate de fost si viitor proprietar, exclud investitii de sute de milioane de euro pentru modernizari-retehnologizari? O comunicare corespunzatoare ar putea scuti aceste companii de cheltuieli inutile in vederea participarii la licitatii care, foarte probabil, nu se vor organiza. Este nevoie de comunicare, de dialog permanent cu partenerii economici. Trebuie sa le acordam respectul cuvenit, sa ne obisnuim cu ideea ca impreuna actionam intre aceleasi granite, ale UE, ca vom conlucra la diferite proiecte si ca grija pentru banii nostri trebuie sa coincida cu grija pentru banii lor. O alta recomandare ar fi aceea de mai multa precizie in elaborarea documentelor de participare la licitatiile internationale, in special la capitolul resurse financiare pentru achizitia lucrarilor.
Daca ati sti cat de des intreaba reprezentantii companiilor participante la licitatii daca avem banii necesari pentru lucrarile comandate, daca exista garantii astfel incăt acestea sa inceapa si sa se incheie la timp, probabil ati rosi de rusine. In business-ul international, intrebarile repetate referitoare la capacitatea de sustinere a unui proiect nu sunt obisnuite, contractele sau, in cazul nostru, anunturile de participare la licitatie oferind raspunsuri la toate intrebarile. A pune un potential partener de afaceri in situatii delicate nu este nici recomandat si nici corect din partea noastra.
In concluzie, globalizarea ne obliga sa ne insusim corectitudinea, transparenta, buna-credinta a partenerilor in relatiile contractuale, iar apartenenta la UE legifereaza, chiar daca intr-un cadru mai larg, regulile de buna practica si de colaborare intre parteneri.
In prezent, modul de organizare a diferitelor licitatii internationale ce vizeaza proiecte mari lasa de dorit si, de cele mai multe ori, produce dezgust si pierderi financiare din partea celor mai putin vinovati, respectiv companiile internationale dornice sa concureze pentru căstigarea proiectelor de modernizare a Romăniei.

