Criza de la Roma lasa in ceata reforma economica italiana
Scena politica de la Roma a fost cuprinsa, saptamana trecuta, de o profunda criza ce a determinat demisia lui Romano Prodi, urmata insa de un nou acord intre partidele din coalitia de la putere, menit sa asigure continuitatea guvernarii. Nimic nu garanta insa succesul acestui acord, aflat la mana presedintelui Napolitano si a majoritatii extrem de precare, asigurata de un singur deputat, pe care alianta lui Prodi o avea in Parlament. Totul, intr-un moment sensibil nu doar pentru politica externa a tarii, ci si pentru economia ei.
Scena politica de la Roma a fost cuprinsa, saptamana trecuta, de o profunda criza ce a determinat demisia lui Romano Prodi, urmata insa de un nou acord intre partidele din coalitia de la putere, menit sa asigure continuitatea guvernarii. Nimic nu garanta insa succesul acestui acord, aflat la mana presedintelui Napolitano si a majoritatii extrem de precare, asigurata de un singur deputat, pe care alianta lui Prodi o avea in Parlament. Totul, intr-un moment sensibil nu doar pentru politica externa a tarii, ci si pentru economia ei.
La doar zece luni de la instalare, Prodi a fost nevoit sa dea strategic inapoi, dupa ce parlamentari ai coalitiei s-au opus desfasurarii de trupe italiene in Afganistan. Aceasta nu a fost insa decat ultima picatura a tensionatei guvernari Prodi, afectata de multe neintelegeri in domeniul economic, considerat prioritar.
Chiar saptamana trecuta, grupul de studii economice ISAE anunta ca increderea companiilor italiene in mediul de afaceri si-a revenit foarte putin dupa ce, in ianuarie, a atins cel mai scazut nivel din ultimele 11 luni. Anterior, ministrul de finante, Tommaso Padoa-Schioppa, avertiza ca Italia, a treia mare economie a eurozonei, se confrunta in continuare cu un declin al competitivitatii pe pietele internationale.
Mostenirea Berlusconi
Potrivit analistilor „Financial Times", demisia lui Prodi prinde Italia intr-un moment in care aceasta nu si-a revenit inca pe deplin dupa guvernarea Berlusconi, cand datoria publica a inregistrat prima crestere din 1994 incoace, deficitul bugetar a sporit cu peste 3% din PIB, iar cresterea economica s-a limitat la o medie anuala de 0,6% in perioada 2001-2006.
In pofida faptului ca Prodi s-a luptat sa propuna un buget dedicat reducerii datoriilor si deficitului si a luat decizii favorabile competitivitatii, pentru investitorii internationali citati de acelasi „Financial Times" intrebarea-cheie, in prezent, este in ce masura viitorul guvern ar fi in stare sa continue reformele deja incepute, cunoscuta fiind profunda divizare politica a Italiei.
Abonează-te
la newsletter
Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!