Spre mijlocul lunii februarie, la „Filmul Soc", de la TVR 1, Alexandru Tocilescu spunea, in prezentarea productiei germane „Agnes si fratii sai", ca indiferent de subiectul controversat al filmului - povestea unui travestit - este vorba despre o pelicula mediocra. Cum sa spui asa ceva tocmai despre filmul pe care il prezinti? A explicat tot Tocilescu: televiziunea publica trebuie sa „bage" multe filme europene,
conform legislatiei europene in domeniu, si nu toate sunt capodopere.
Filmul cu pricina, intitulat in original „Agnes und seine Bruder", a inregistrat un rating mediu de 1,2 puncte (circa 130.000 de telespectatori) in mediul urban, conform datelor de audienta TNS-AGB International. Ratingul a fost unul destul de bun pentru un film difuzat seara tarziu la „Filmul soc", dar este infim comparativ cu potentialul mediu al filmelor difuzate pe micul ecran, considerate locomotive de audienta, alaturi de transmisiunile sportive, stiri si emisiuni de divertisment, pe principalele posturi de televiziune.
Comentariile lui Tocilescu au fost urmate, dupa numai cateva zile, de o noua iesire a CNA. Acesta propunea ca posturile TV licentiate in Romania sa-si sporeasca numarul de opere europene la 30-35% din total pana in aprilie, iar in urmatoarea jumatate de an sa atinga 50% - nivel ce ar fi trebuit atins, conform legislatiei comunitare, inca de la 1 ianuarie 2007, cand Romania a devenit membru UE.

O problema de interpretare
Mai mult, CNA a propus ca in definitia operelor europene sa intre doar filmele, serialele si programele de divertisment, desi majoritatea marilor televiziuni s-au raportat la definitia mult mai generala inclusa in Directiva CE a „Televiziunii fara frontiere", ce prezinta opera europeana mult mai simplu: „opere originare din statele membre", realizate in majoritate cu autori si personal rezident, sub supravegherea unor producatori stabiliti intr-unul sau mai multe dintre statele respective si care, eventual, sunt realizate in coproductie - chiar si cu americanii, atata timp cat europenii au participatie majoritara - pe baza unor acorduri conforme cu reglementarile UE in domeniu.
Potrivit vicepresedintelui CNA Attila Gasparik, Consiliul va continua discutiile cu reprezentantii televiziunilor, promitand o „toleranta foarte mare" in privinta genurilor pe care posturile le doresc incluse in randul „operelor europene", cum ar fi sitcomurile sau talkshow-urile de divertisment. Gasparik nu crede insa ca „operele europene sunt atat de proaste" incat sa nu poata face audiente. El a apreciat totodata ca telenovelele si sitcomurile produse in Romania nu ar avea o prea mare contributie spre „a ajuta la intarirea identitatii europene" in domeniul operelor televizate.

Interesul publicului, interesul comercial si interesul european
Pe 13 februarie, acelasi Gasparik se intreba: „Acum sunt 80% filme americane pe posturi, vi se pare normal?". Or, interesul publicului telespectator pune pentru reprezentantii posturilor intrebarea cat de normale sunt, de fapt, demersurile intreprinse acum de CNA.
In conditiile in care, instiintate inca din 2003 ca sunt obligate sa se alinieze legislatiei europene, majoritatea posturilor au inmultit considerabil propriile productii (devenite „europene" odata cu aderarea) si au inceput sa difuzeze tot mai mult filme si seriale europene. Prin aceasta combinatie, majoritatea se apropie deja de ponderea de 50% ceruta de CNA, dar se raporteaza la definitia larga inclusa in Directiva „Televiziunii fara frontiere", nu la ceea ce prefera Consiliul de la Bucuresti.
Raportat doar la ceea ce-i intereseaza pe membrii CNA (seriale, filme si emisiuni de divertisment), audientele TNS-AGB International prelucrate de Antena 1 pentru perioada 15 ianuarie-15 februarie a.c. arata ca romanii din mediul urban prefera la orice ora emisiuni de divertisment romanesti (deci europene), indiferent de faptul ca, in acest rastimp, cea mai mare parte a emisiunilor de acest fel au fost in vacanta. Romanii vor in schimb filme americane, parerile fiind impartite in privinta serialelor.

Divertismentul Autohton domina topurile
Topul emisiunilor de divertisment este dominat de productiile Antenei 1, in frunte cu noua productie „Vreau sa fiu mare... vedeta" (audienta medie pe emisiune, in mediul urban, de 1,56 milioane in perioada mentionata) si cu reluarile „Din Dragoste" (audienta medie de 1,25 milioane). Topul continua cu „Test de fidelitate", o alta productie noua a Antenei, si „Tradati in dragoste" de la Prima TV. In tot acest timp, pe principalele posturi generaliste de televiziune doar trei emisiuni de divertisment de productie non-europeana au intrat in grile - show-ul mexican „Otro Rollo - Invitati actorii din Rebelde", difuzat de Acasa (audienta medie pe emisiune de 165.000 in mediul urban) si situat pe locul 20 in clasamentul audientelor, completat de Antena 1 cu „Intamplari hazlii/ America"s Funniest Home Videos" (audienta medie 154.000) si „Comedia Animalelor/Planet"s Funniest Animals" (audienta medie 121.000).

Peliculele europene nu au succes
In cazul serialelor, de remarcat este faptul ca audientele cele mai mari sunt inregistrate de serialele romanesti, printre ele reusind totusi sa-si faca aparitia atat productii americane, cat si telenovele de provenienta mexicana. In 15 ianuarie-15 februarie a.c., telenovela „Vocea inimii", de la Antena 1, conduce in clasamentul serialelor, cu un rating mediu in mediul urban de 5,2%, urmat de sitcom-ul „Meseriasii" de la PRO TV (rating mediu 4,5%). Cinci din primele zece seriale sunt insa non-europene, inclusiv al treilea cel mai urmarit serial, „Tanar si nelinistit" (rating mediu 3,9%). Prima productie europeana non-romaneasca, in acest clasament, este miniseria franceza „Regii blestemati", care a atras pentru TVR 1 un rating mediu de doar 2,8%. Dintr-un total de 90 de seriale difuzate de principalele posturi generaliste si de posturile specializate Acasa si Pro Cinema, doar patru mai sunt productii europene non-romanesti, niciuna neputand atrage ratinguri mai mari de 1,5% in mediul urban.
Sugestiva pentru ceea ce-i intereseaza pe telespectatorii romani este si situatia filmelor europene difuzate de marile posturi generaliste si de profil de pe piata romaneasca. Dintre zecile de productii europene transmise in rastimpul amintit, doar 13 s-au clasat printre primele 100 de filme, din punctul de vedere al audientei, si numai cinci printre primele 20. Iar cinci dintre cele 13 au fost de fapt coproductii americano-europene, in frunte cu primul clasat - „Al saptelea manuscris II" (PRO TV, audienta medie de circa 1,25 milioane). Intre cele produse 100% in Europa, cea mai buna audienta a revenit filmului romanesc „Trei frati de belea" (PRO TV, audienta medie de 1 milion), urmat la mare departare de clasicul „Pentru un pumn de dolari" (TVR 1, audienta medie 550.000) si de Plunkett si Macleane (Antena 1, audienta medie 480.000). Nici clasicele romanesti din seria „Brigada Diverse", nici hituri europene precum „Billy Elliot" sau „Crimen Ferpecto", nici cele cateva comedii cu Louis de Funes difuzate in perioada mentionata nu au reusit sa depaseasca 4%, rating modic pentru un film televizat.