Desi nu au fost realizate toate planurile reprezentantilor BVB in acest an, indicii Bursei de la Bucuresti au crescut, plasand piata de capital romaneasca intr-o pozitie fruntasa pentru 2006 in regiune. Dar valoarea tranzactiilor incheiate si capitalizarea redusa, precum si putinele realizari ale reprezentantilor ei nu fac inca din BVB o piata de referinta in regiune.
Fata de anii precedenti, randamentele aduse de Bursa de Valori Bucuresti in 2006 nu se ridica la acelasi nivel. Dar scaderea castigurilor aduse de actiunile listate la Bucuresti este un lucru bun, avand in vedere ca majorari puternice de curs corespund unei piete bursiere nematurizate. In perioada ianuarie-noiembrie 2006, indicele BET, al celor mai lichide actiuni listate la BVB, s-a majorat cu 22,2%, fiind devansat numai de cresterea cu 40,55% a indicelui SOFIX al bursei de la Sofia. De aici ne putem da seama ca bursa romaneasca a "crescut" in termeni de maturizare, randamentele oferite fiind similare celor aduse de indicele WIG20 al celor mai lichide 20 de actiuni ale bursei din Varsovia.
Marian Lupu, director general la Estinvest, este de parere ca, in general, in 2006 randamentele oferite de actiunile listate la BVB au fost sub asteptarile analistilor si mai ales ale investitorilor, daca tinem cont de evolutia actiunilor din anii precedenti. O parere contrara are insa Iulian Panait, director la KTD Invest, care sustine ca randamentele pe intreg anul au fost in deplina concordanta cu asteptarile rationale formulate de majoritatea analistilor si brokerilor la finalul lui 2005. "Daca va amintiti, majoritatea estimarilor oferite se situau in jurul unor aprecieri de 30-40% pentru BET-FI si ceva mai putin pentru BET si BET-C", sustine Panait.

Randamente peste marile burse
Cu toate ca, fata de anii anteriori, randamentele pe BVB au fost mai mici, totusi acestea au fost superioare burselor vecine, sustine directorul Estinvest. De exemplu, indicele CECE, calculat de Bursa din Viena si care are in componenta principalii emitenti din Ungaria, Cehia si Polonia, a crescut cu aproximativ 15,5%, iar ATX (indice care urmareste evolutia blue chip-urilor de pe Bursa de la Viena) cu aproximativ 18%, in conditiile in care BET s-a apreciat cu aproximativ 21%, iar BET-C - cu 26%. O comparatie intre bursele din Cehia, Polonia, Ungaria si Rusia la nivelul indicilor echivalenti in euro ai ROTX, care se tranzactioneaza pe bursa de la Viena, releva faptul ca indicele romanesc s-a situat pe locul doi ca performanta dupa cel al Rusiei, precizeaza Iulian Panait. Astfel, indicele RTX a crescut cu 68,72%, in vreme ce ROTX s-a apreciat cu 31,56%, PTX a avut o crestere de 18,44%, CTX de 15,65%, iar HTX - de 12,27%.
Un alt punct important castigat de BVB in peisajul regional a fost apropierea de bursele straine din punctul de vedere al trendurilor instalate. Daca in anii precedenti bursa de la Bucuresti evolua contrar burselor din regiune, in aceleasi conditii de factori externi, in acest an s-a putut constata o evolutie in tandem. Acest fapt este reflectat si de coeficientul de corelatie din BVB si bursele din regiune. Daca la nivelul anului 2002 BVB evolua in sens invers fata de bursele din Polonia si Ungaria, in acest an situatia a fost cu totul alta, coeficientul de corelatie dintre BET si WIG20 fiind de 0,24, iar intre BET si BUX - de 0,44.

Lipsa de lichiditate
Din punctul de vedere al valorii tranzactiilor insa ori al capitalizarii bursiere, Bursa de Valori Bucuresti este inca departe de marile burse europene. Spre exemplu, pana la sfarsitul lunii noiembrie, capitalizarea Bursei de la Bucuresti era de numai 28,4 miliarde dolari, reusind sa devanseze numai valorile similare ale Bursei din Sofia (9,4 miliarde dolari) sau Slovacia (5,7 miliarde dolari). Nici la nivelul tranzactiilor BVB nu se apropie foarte mult de bursele din Ungaria, Polonia sau Cehia. Cu o valoare totala a transferurilor de 555 milioane dolari, BVB s-a plasat inaintea bursei din Bulgaria (cu 156 milioane dolari) sau Slovacia (4 milioane dolari), dar mult in urma burselor din Polonia (13,14 miliarde dolari), Ungaria (2,4 miliarde dolari) sau Cehia (3,1 miliarde dolari). Marian Lupu este de parere ca, din punctul de vedere al lichiditatii, mai avem mult pana sa ne putem compara cu tarile vecine, media noastra zilnica, de aproximativ 11 milioane de euro, fiind mult sub valorile tranzactionate acolo. Si Iulian Panait sustine ca la capitolul lichiditate stam cel mai prost din regiune, cu exceptia burselor din Bulgaria si Moldova.

Proiecte multe, realizari putine
Desi au fost realizate putine proiecte fata de cele anuntate pentru 2006, investitorii au avut un motiv de bucurie: dupa mai bine de doi ani de asteptari, prima companie de utilitati a fost listata la BVB. Iar Iulian Panait crede ca titlul cel mai cautat in 2006 a fost Transelectrica, companie foarte mediatizata cu ocazia ofertei publice facute in luna iunie, si, ca atare, a beneficiat de un interes ridicat din partea publicului.
Cu toate acestea, cota bursei romanesti nu se mai poate lauda cu alti emitenti de actiuni listati, lipsa acuta de instrumente ramanand in continuare marea problema a investitorilor activi. Tot la capitolul realizari in 2006 se poate plasa si adoptarea noului Cod bursier, care a condus, odata cu intrarea lui in vigoare, la curatarea cotei Bursei de emitenti nelichizi sau care nu pot atrage atentia investitorilor.
Prima emisiune de obligatiuni a Bancii Mondiale, incheiata cu succes si ulterior listata la Bursa, este de natura sa creasca increderea investitorilor la BVB, dar nu suficienta sa le potoleasca "setea de noi plasamente importante". Pentru ca lipsa emitentilor si a instrumentelor, cumulate cu cresterea preturilor principalelor actiuni de la BVB lasa tot mai putine optiuni investitorilor calificati care sunt dispusi sa plaseze la Bucuresti sume importante.
Promise tot in acest an au fost si contractele futures pe indicele BET, dar deocamdata tranzactionarea lor este in faza de testare, sanse mari pentru a le vedea la BVB fiind abia in 2007.

SIF-urile - cautate, dar si speculate
La capitolul cele mai interesante actiuni de la BVB, oferta ramane la fel de limitata, investitorii putand alege intre SIF-uri, banci sau companii petroliere. Analistii sunt de parere ca titlurile SIF au fost cele mai cautate, prin prisma randamentelor importante aduse in trecut, precum si a lichiditatii ridicate. Iulian Panait considera ca actiunile SIF-urilor au fost destul de urmarite de investitori in 2006, cu toate fluctuatiile ample pe care acestea le-au avut de-a lungul perioadei. De fapt, daca ne uitam la un top al valorilor tranzactionate, vedem ca pe primele doua locuri se situeaza SIF 2 si SIF 5, iar actiunile bancilor sau ale companiilor petroliere vin abia pe pozitiile urmatoare si la diferenta destul de mare de acestea.
Dar SIF-urile au fost si cele mai speculate titluri ale anului. Directorul Estinvest spune ca SIF 2 si SIF 5 au fost in prim-planul speculatorilor, pentru ca sunt cele mai lichide la BVB, dar si la BMFMS, si creeaza oportunitati importante. De aceeasi parere este si Iulian Panait, care pune interesul speculatorilor pe seama volatilitatii ridicate acompaniate de o lichiditate buna a tranzactiilor. "Faptul ca SIF-urile sunt intens tranzactionate si pe piata instrumentelor derivate de la Sibiu a facut ca ele sa fie cu atat mai interesante pentru speculatori, care se puteau angaja in scheme mai complexe de plasament", concluzioneaza Panait.