Ce au in comun GED Capital, Ion Tiriac si alte cateva zeci de investitori straini? Toti injecteaza sute de milioane de euro in proiecte imobiliare, rezidentiale, de birouri sau comerciale. Tendinta creditului personal isi muta accentul catre imobiliar sau ipotecar in toate tarile din Europa si, in mod normal, ar trebui sa urmeze acceasi cale si in Romania, cu sau fara incorsetarile dictate de BNR.
Ce au in comun GED Capital, Ion Tiriac si alte cateva zeci de investitori straini? Toti injecteaza sute de milioane de euro in proiecte imobiliare, rezidentiale, de birouri sau comerciale. Tendinta creditului personal isi muta accentul catre imobiliar sau ipotecar in toate tarile din Europa si, in mod normal, ar trebui sa urmeze acceasi cale si in Romania, cu sau fara incorsetarile dictate de BNR.
In momentul de fata sunt aproximativ 700 de milioane de euro gata sa fie investiti in Romania numai din partea fondurilor de private-equity, sustine Robert Luke, managing director al GED Capital Development. GED a decis sa-si largeasca paleta de investitii si prin participarea la finantarea unor proiecte imobiliare in valoare totala de 400 de milioane de euro. Bancile finanteaza, la randul lor, tot mai multe "deal-uri" de constructie a unor noi proiecte cumparate din fasa de investitori straini, iar creditul de consum nu va mai asigura pentru mult timp acea cifra a profitului bancar ceruta de bancile-mama. Creditarea se muta pe latura imobiliara, sustine si viceguvernatorul BNR, Eugen Dijmarescu.
Fara restrictii!
Decelerarea importurilor bazate pe credite de consum la doar 19% din total, precum si faptul ca romanii nu mai cumpara din necesitate, ci din preferinta - pune serioase semne de intrebare privind justetea cu care BNR ia o noua masura de restrictionare a creditarii. Momentul boom-ului creditelor pentru electrocasnice a trecut, piata fiind saturata. Ultima restrictie a BNR, care include comisioanele in expunerea lunara a salariului sau venitului unei persoane fizice la credit, pare sa nu-si gaseasca raspunsul in necesitatea reducerii inflatiei, avand in vedere scaderea creditului de consum din ultima perioada - cauzata de saturatia pietei. Norma nu se aplica deocamdata in cazul multor companii de finantare nebancara (IFN), care nu s-au inregistrat inca la BNR, creand o concurenta neloiala in piata. "Este business-ul nostru. Ar trebui ca BNR sa ne lase pe noi sa ne determinam singuri expunerea la risc, lucru pe care oricum il faceam cu mare responsabilitate, mai ales atat timp cat ne aflam sub controlul foarte atent al bancii-mama", spune directorul unei banci subsidiare a unui holding strain. Intre timp, creditul ipotecar a avansat abia la 20,1%, in timp ce in UE el se situeaza la 70,6% din totalul creditarii.
Spre Europa
Odata ce vom intra in Europa, bancile vor putea obtine acces facil la fonduri de refinantare ieftine, spune analistul OTP, Dragos Cabat. Bancile locale vor continua sa fie tinte pentru bancile occidentale, insa in principal vor avea loc miscari de externalizare a unor servicii catre Romania. Piata romaneasca ar putea fi martora unor schimbari dictate de fuziunile si achizitiile care vor avea loc la nivel european - intrucat la noi sunt prezente, cu exceptia Citibank, numai subsidiare ale unor banci regionale, fara prezenta mondiala. Bancile-mama ale institutiilor de credit din Romania ar putea astfel sa fie inghitite de jucatori de talie mondiala precum HSBC sau Deutsche Bank. Pana atunci insa, bancile locale raman partial pregatite de aderare - pregatirea analistilor bancari in special pe segmentul de corporate e neglijata, considera Cabat (care e insa contrazis de alti analisti), iar riscurile finantarii companiilor romanesti sunt mari, in lipsa unui istoric si a unui rating. Nici bazele de date despre persoanele fizice nu sunt foarte bine formate, iar strategia de dezvoltare pe retail a bancilor ignora criteriile de optimizare a produselor, finantarea ramanand suboptimala din cauza constrangerilor administrative.
Intrucat costul creditarii este crescut de BNR artificial, perioada de recuperare a investitiilor e mai mare, spune Sergiu Oprescu, vicepresedintele Alpha Bank. Chiar daca retelele de sucursale cresc, suntem departe de performantele altor tari, cum ar fi Polonia, unde creditarea persoanelor fizice a depasit-o pe cea a firmelor. In acelasi timp, nivelul creditarii in Romania este de doar 25% din PIB, in vreme ce in unele tari occidentale a depasit 100% din PIB. Iar intrarea bancilor straine in Romania le va aduce acestora un avantaj competitiv fata de bancile romanesti - cu exceptia sucursalelor straine deja existente aici, care nu se vor mai supune BNR.
Castigatorii si perdantii
Daca se stie faptul ca investitiile personale se muta catre segmentul imobiliar, cine vor fi beneficiarii pietei imobiliare, care vor putea vinde in profit de peste 50% proprietatile achizitionate acum, peste trei-cinci ani? Dupa cum spunea Murray Rothbard, inflatia creata de un grup de interese care vinde in profit "nu confera beneficii sociale generale, in schimb efectueaza o redistribuire a avutiei in favoarea primilor veniti (vanzatorilor) in lantul inflationist, pe seama celor care intra cu intarziere". Fluxul de investitori straini nerestrictionati de nimeni, beneficiind de finantare ieftina, il poate devansa pe cel al investitorilor romani, restrictionati de BNR, in lupta pentru asset-urile imobiliare. Ultimii sositi in lantul inflationist, categoria celor cu venituri fixe, vor trebui sa faca fata pierderilor. Iar castigatori locali vor exista astfel numai in randul celor care vor gasi resurse alternative de finantare ieftine pentru a face fata fluxului de investitii straine.