In ciuda faptului ca in primavara si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pentru pachetul de legi privind reforma in sanatate, Guvernul nu se grabeste sa-l aplice. Pentru a usura bugetul de povara cheltuielilor cu sanatatea, autoritatile ar trebui sa sprijine dezvoltarea asigurarilor private de sanatate. Dar asta inseamna sa anunte ce va contine pachetul de baza de servicii medicale pe care le garanteaza statul. Cum banii sunt insuficienti, clarificarea acestei probleme reprezinta un risc politic major.
In ciuda faptului ca in primavara si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pentru pachetul de legi privind reforma in sanatate, Guvernul nu se grabeste sa-l aplice. Pentru a usura bugetul de povara cheltuielilor cu sanatatea, autoritatile ar trebui sa sprijine dezvoltarea asigurarilor private de sanatate. Dar asta inseamna sa anunte ce va contine pachetul de baza de servicii medicale pe care le garanteaza statul. Cum banii sunt insuficienti, clarificarea acestei probleme reprezinta un risc politic major.
Elaborarea unor norme metodologice la Legea asigurarilor private de sanatate a inceput inca din 1998, dar a trenat ani la rand. Apoi, in 2004, guvernarea PSD a aprobat Legea asigurarilor voluntare de sanatate. Faptul ca aprobarea normelor a fost amanata continuu demonstreaza ca nici cabinetul Nastase nu a vrut sa arate fata reala a sistemului de sanatate de stat, pentru ca asta ar fi creat probleme in alegeri. Puterea s-a schimbat, legea lui Nastase a fost modificata, dar nici actuala guvernare nu se grabeste cu elaborarea normelor.
Acest lucru este ilustrat si de faptul ca un proiect de norme metodologice intocmit de specialisti olandezi - la solicitarea Comisiei de sanatate din cadrul Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), care este condusa de presedintele Interamerican, Timo van Voorden - nu a fost luat in considerare nici pana azi.
"Am depus un document de pozitie privind pachetul de baza de servicii medicale la cabinetul ministrului sanatatii inca din vara, dar n-am primit pana in prezent niciun raspuns. Documentul prezinta situatia sistemelor de sana-tate din mai multe tari europene si un model de pachet de baza de servicii medicale", ne-a declarat Timo van Voorden.
Saracia in cifre
Fata de media europeana, unde cheltuielile cu sanatatea se ridica la 2.100 de euro/capita/an, adica 10-11% din PIB, in Romania cheltuiala se ridica la modesta suma de aproximativ 135 de euro/capita/an. Asta este o estimare a specialistilor pentru ca pana acum Ministerul Sanatatii nu a comunicat oficial o cifra.
Ceea ce se stie sigur este ca, anual, cheltuielile cu sanatatea se ridica in Romania la aproximativ doua miliarde de euro. Astia sunt bani ce trebuie impartiti la cele 22 de milioane de cetateni. Dar cum procedurile medicale sunt destul de scumpe, statul va fi nevoit sa renunte la sistemul actual, in care fiecare roman, cu mici exceptii, are acces gratuit la serviciile medicale, pentru ca va ajunge in situatia in care nu va mai avea de unde sa finanteze sanatatea.
Transferul poverii
Una dintre modalitatile de rezolvare a problemelor actuale ale sistemului sanitar autohton este transferul unei parti a responsabilitatilor statului din acest domeniu catre sectorul privat, dar în conditii de profitabilitate pentru asiguratori. "Altfel, potentialul pietei asigurarilor private de sanatate va fi doar unul declarativ, iar cetatenii se vor confrunta în continuare cu servicii de proasta calitate în unitatile medicale de stat si vor da spaga pentru rezolvarea problemelor medicale", a declarat directorul departamentului de asigurari de sanatate al Interamerican România, Mircea Oprescu.
Pe piata locala, practica asigurari private de sanatate sapte companii: Aviva împreuna cu Medicover, Interamerican alaturi de Medisystem, Allianz-Tiriac, Asiban, Generali în parteneriat cu reteaua de clinici Diagnosis, Roumanie Assurance International (RAI) si Asirom. Odata cu implementarea noului sistem insa, se asteapta ca numarul acestora sa creasca.
Reprezentantii Interamerican România au afirmat ca este posibil ca evolutia acestui sector sa fie similara celei a pensiilor private. "A fost adoptata o lege, autoritatile au bifat înca un punct în programul guvernamental, dar actul normativ a ramas doar publicat în Monitorul Oficial. El nu a produs efecte pentru ca nu era viabil pentru piata", a spus Mircea Oprescu.
Model de pachet de baza
Potrivit propunerii inaintate de specialistii olandezi, pentru categoriile de varsta 0-18 ani si peste 65 de ani, sistemul nu va suferi modificari, in sensul ca aceste persoane vor avea acces gratuit in continuare la servicii medicale in sistemul de stat. In ce priveste accesul la sanatate al cetatenilor cu varste intre 18 si 65 de ani, se propune un sistem de codificare a bolilor si a procedurilor medicale, in functie de cat sunt de costisitoare.
Astfel, pentru cele mai simple se pastreaza o acoperire de 100% in sistemul de stat. In ce priveste bolile pentru care cheltuielile sunt mai mari, apare un sistem de coplata, in sensul ca pacientul va trebui sa contribuie la cheltuieli cu 15-20%. Asta este valabil atat la stat, cat si in sistemul privat. Abia in aceste cazuri intervin societatile de asigurari de sanatate, care ofera polite celor care nu vor sa ajunga sa ramana fara bani in cazul in care au nevoie de ingrijire medicala.
Experienta europeana
In Olanda functioneaza in paralel mai multe sisteme de asigurari de sanatate. Este vorba de o schema nationala de asigurari pe termen lung, acoperita de un fond pentru cheltuieli medicale exceptionale. A doua componenta este cea care acopera riscul de aparitie a bolilor acute din fondul pentru imbolnaviri. A treia componenta este reprezentata de asigurarea voluntara de sanatate, care are menirea sa extinda ambele acoperiri. Mai nou, de la inceputul acestui an, a fost introdus inca un tip de asigurare, numit "Noua asigurare de sanatate" si nu se mai face nicio distinctie intre sistemul de stat si cel privat, fiecare asigurat putand detine o singura polita de asigurare.
La definirea pachetului de baza, guvernul a stabilit o lista generala cu serviciile medicale acoperite cu asigurari obligatorii, din care sunt excluse o serie de proceduri cum ar fi chirurgie plastica sau diverse forme de transplant.
Polonia a trecut la reforma sanatatii la inceputul anilor 1990, iar in 1998 a creat 16 fonduri regionale pentru finantarea cheltuielilor din domeniul sanatatii. Apoi, in 2001, cele 16 fonduri au fuzionat si a aparut Fondul National de Sanatate, cu 16 filiale. Lista serviciilor medicale la care au acces cetatenii care contribuie numai la asigurarea obligatorie are mai multe excluderi, printre care o serie de vaccinuri, chirurgia cosmetica, operatiile in strainatate etc.
In Slovacia, reforma a inceput inca de la desprinderea din Cehoslovacia, din 1993. Au fost privatizati furnizorii de servicii medicale, a fost schimbat mecanismul de rambursare si s-a descentralizat managementul. La fel ca si in alte tari europene, exista sistemul de asigurari obligatoriu, dar si asigurari voluntare. Sistemul obligatoriu este bazat pe principiul solidaritatii sociale si acopera pachetul de baza. Din 2003 a fost introdusa coplata pentru serviciile medicale, cu scopul de a mari resursele financiare si pentru a preveni coruptia.