Ce au in comun romanii plecati la munca in strainatate si bancile straine? Ambele categorii nu intra sub incidenta restrictiilor la creditare impuse de BNR. Drumul catre o societate globala pare sa tina cont mai putin de reguli nationale si mai mult de cererea din piata, fie ea si transfrontaliera.
Romanii din Italia sau Spania pot deja sa ia credite ipotecare - majoritatea vor sa investeasca in proprietati din Romania, fiindca stiu ca preturile vor creste. In curand insa, nici romanii din tara nu vor mai fi ingraditi de regulile de limitare a creditarii impuse de BNR.
Bancile straine sunt asteptate sa intre in Romania din 2007 si sa ia crema pietei creditarii, in timp ce bancile locale, cel putin teoretic, raman restrictionate de banca centrala. Odata cu liberalizarea totala a contului de capital insa, restrictiile nu mai au rost. Zvonurile privind venirea HSBC in Romania sunt tot mai frecvente. Banci precum Millenium sau Fortis au decis sa deschida deja primele birouri proprii aici. Acum patru luni, SFin a contactat reprezentantii mai multor banci straine de renume, care au declarat ca sunt gata oricand sa incheie contracte cu cetateni romani. E drept, pentru a semna cu o banca din Occident sunt cerute anumite limite de venituri pe care romanii de rand nu le ating. In plus, odata ce romanii vor un credit "afara", trebuie sa demonstreze clar veniturile sau sa prezinte garantii colaterale, iar banca in cauza sa le poata verifica. Totul devine insa mult mai simplu daca banca respectiva vine direct in Romania, deschide un birou local si ofera credite, in Occident, pe baza documentelor verificate aici. In fond, astfel de credite nu intra sub incidenta supravegherii Bancii Nationale si, prin urmare, nu trebuie sa tina cont de limitele de venit familial impuse de BNR. Astfel de imprumuturi sunt mai ieftine cu peste 50% fata de cele romanesti, avand rate de 4-5%, si pot "rupe" piata creditului ipotecar - "produsul-vedeta" al urmatorilor ani.

Contraatac local
Recent presa locala a raportat ca Raiffeisen, BCR sau alte banci au deschis sucursale in comune din provincie unde familiile romanilor plecati in strainatate au o concentrare foarte mare, in special pentru a media transferul de fonduri din strainatate. Contactati de SFin, atat oficialii Raiffeisen, cat si cei ai BCR au negat acest lucru, insa au mentionat ca bancile mari deschid sucursale acolo unde pot fi oferite mai multe servicii, si nu doar simple transferuri de bani. BCR a sarit de 450 de sucursale, Raiffeisen va mai deschide inca 100 pana la sfarsitul lui 2007, peste cele 250 deja existente, insa numai in zonele unde "sunt banii" - orasele medii spre mari si zonele ceva mai bogate.
Bancherii se arata insa interesati de zone rurale bogate, unde majoritatea tinerilor sunt plecati la munca in strainatate si unde familiile ramase in tara ar putea rula sume importante de bani pana acum tinute "la saltea" in special pentru investitii cofinantate prin creditare. Insa nu au negat nici faptul ca se tem de concurenta bancilor straine care vor veni in Ro-mania dupa 2007, atat timp cat restrictiile impuse de BNR vor apasa asupra bancilor locale.

Initiative
Pe panourile exterioare de la granita Romaniei se pot vedea mai multe reclame la servicii speciale oferite muncitorilor romani in strainatate de catre Banca Romana de Dezvoltare (BRD), spune Jean-Baptiste Hueber, directorul de Strategie si Marketing al BRD Groupe Société Générale. "Nu am investit deocamdata si nici nu ne-am gandit la sucursale specializate pentru familiile romanilor plecati in strainatate. Oferim insa anumite servicii prin intermediul partenerilor nostri", sustine Hueber. "Pentru noi, faptul ca exista trei sau patru milioane de romani plecati in strainatate, in special in Italia si Spania, e un lucru deosebit de important. Negociem cu mai multe banci straine extinderea retelei de parteneri".
Deocamdata, BRD ofera, prin intermediul partenerilor, in special servicii de transfer de bani, insa acestea se vor extinde si la creditare ipotecara sau pentru nevoi personale. Partenerii BRD sunt banca La Caixa in Spania, Banca Lombardiei si Banca di Verona in Italia, si, bineinteles, Société Générale sau i-Transfert in Franta.
Oficialii Raiffeisen sustin ca poarta negocieri cu parteneri externi pentru a oferi servicii romanilor din strainatate, insa acestea nu s-au incheiat. Iar BCR afiseaza, la randu-i, in Spania, reclame la serviciile proprii - spun surse din piata. Insa cel mai bine s-a miscat in piata Italo-Romena: banca italiana membra a grupului Veneto ofera credite ipotecare muncitorilor romani care vor sa achizitioneze proprietati din Romania. Astfel, ipoteca e inregistrata de Italo-Romena in Romania, iar creditul, ceva mai ieftin decat pe piata locala, este luat de la Veneto, din Italia.

Fata cu reactiunea
Noile restrictii impuse de BNR nu vor reusi sa reziste prea mult in piata. Ultimele prevederi coboara limitele creditarii la 40% din salariu pentru toate creditele, la doar 30% pentru un credit de consum si la 35% pentru creditul de investitii imobiliare. Noile norme introduc aceleasi metode dure de calcul al ratelor, atat pentru banci, cat si pentru IFN-uri, care impun ca in calculul expunerii venitului solicitantului sa fie incluse toate datoriile lunare ale acestuia. Norma BNR care introduce noile restrictii din aceasta toamna ridica insa unele probleme: includerea cheltuielilor privind facturile la utilitati in costul creditarii, precum si includerea tuturor comisioanelor aferente unui credit sau in cazul leasingului financiar nu pot releva corect gradul de indatorare bancara si personala. BNR ar trebui sa urmareasca doar gradul de indatorare financiara, nu si facturile la utilitati, pe care nu are cum sa le controleze si care oscileaza de la o luna la alta. Apoi, egalitatea pusa intre un credit si leasingul financiar, care e purtator de TVA, creeaza un avantaj competitiv creditului, pe langa cel determinat de faptul ca firmele de leasing nu au voie sa atraga bani de la persoanele fizice.
Totodata, normele BNR spun ca in calculul expunerii maxime a clientului trebuie incluse si plati unice, cum ar fi comisionul de analiza a dosarului, chiar daca nu este o plata lunara, si nu are legatura cu veniturile lunare ale creditatului.
Apoi, nu este clar cum pot fi incluse in costuri cheltuielile cu asigurarile sau alte cheltuieli efectuate in afara sistemului bancar, aferente insa creditarii. In fine, nu exista o baza de date comuna, accesibila firmelor de leasing si bancilor, referitoare la datoriile totale ale clientului.
Or, odata cu intrarea pe piata a bancilor ce vor acorda clientilor din Romania credite direct in Occident, care nu trebuie sa raporteze catre BNR, vor pierde mai ales bancile locale, pentru ca leasingul financiar catre persoane fizice are o pondere nesemnificativa in piata. De aceea bancile din tara ne pot pregati surprize din 2007.