Oracle, SAP si milioanele bancilor

de Bogdan Tudorache in Banci pe 10 Noiembrie 2006, 00:00

  • print
  • rss

Uniunea Europeana nu vine ieftin: trecerea la normele de risc operational si adaptare a capitalului cerute de Comitetul de la Basel numite normele Basel II va scoate din buzunarul bancilor cateva milioane de euro. Alte sume vor fi cheltuite pentru adaptarea sistemelor informatice la standardele internationale de raportare contabila IFRS. Abia dupa aceea se poate vorbi despre upgrade-uri uzuale ale bancilor si costuri mai mici, obisnuite fiecarui an.

Uniunea Europeana nu vine ieftin: trecerea la normele de risc operational si adaptare a capitalului cerute de Comitetul de la Basel (numite normele Basel II) va scoate din buzunarul bancilor cateva milioane de euro. Alte sume vor fi cheltuite pentru adaptarea sistemelor informatice la standardele internationale de raportare contabila (IFRS). Abia dupa aceea se poate vorbi despre upgrade-uri uzuale ale bancilor si costuri mai mici, obisnuite fiecarui an.
Costul Basel II pentru o banca de marimea Raiffeisen urca spre doua milioane de euro, spun surse din piata. Bancile locale insa nu s-au grabit sa arunce banii pe arhitecturile de IT necesare implementarii noilor reguli de risc si contabile, fapt pentru care BNR a prelungit cu un an termenul-limita de adoptare a acestora, pana in 2008. "E o problema de prioritizare a costurilor, inclusiv ale celor de personal: Basel II poate sa mai astepte", spune un bancher. Pana acum, numai patru banci mari sunt gata pentru Basel II, in vreme ce la inceputul anului mai existau inca noua banci care nu luasera decizia referitoare la ce model al Basel II sa aleaga (standard sau avansat).

Cheltuieli usturatoare
Peste aplicatiile Basel, in 2007 bancile vor trebui sa cheltuiasca pentru dezvoltarea programelor IFRS, dar si a celor aferente managementului relatiilor cu clientii (CRM), necesare dezvoltarii canalelor de distributie alternativa a produselor, sustine Nicoleta Macovei, directorul Oracle pentru Vanzari ale aplicatiilor pentru Servicii Financiare & Telecomm. "Costul Basel II, dar si oricare din celelalte programe si servicii pentru banci pot oscila intre 100.000-200.000 de euro si cateva milioane, in functie de marimea bancii, a numarului de utilizatori sau a programului ales", spune Macovei. De pilda, o procedura Basel II simplificata, pentru care au optat mai multe banci din sistem, inseamna si costuri informatice mai mici.

Miza: 30 de banci
Dupa achizitionarea companiilor I-Flex, Siebel si Peoplesoft, Oracle a devenit lider al pietei mondiale de aplicatii pentru zona financiar-bancara, intrucat nu exista tehnologie sau aplicatii pe care sa nu le poata oferi, spune Macovei. Oracle este urmat indeaproape de rivalul etern, firma germana SAP, proportiile mondiale fiind oarecum pastrate si pe piata locala.
Americanii de la Oracle sustin insa ca ei au arhitecturile programelor cele mai flexibile si mai usor de adaptat oricarui alt program bancar. Chiar daca SAP a produs recent noi arhitecturi IT, mai flexibile decat cele vechi, deja Oracle are un avantaj in Romania, numarand opt banci printre principalii clienti. "Cu exceptia a zece banci din sistem, care nu au nevoie de programe Basel II, competitia este deschisa pentru toate celelalte institutii de credit", spune Macovei.

Ce inseamna Basel II?
Pentru un manager de IT, Basel II are doua componente: colectarea datelor conform definitiilor specifice - care necesita crearea de campuri si structuri de date -, peste care se adauga instrumente de analiza pentru calculul capitalului minim in functie de riscul prezentat de active. "Problema ridicata de Basel II e una organizatorica: datele, implicit indicatorii de performanta, trebuie sa aiba o calitate foarte buna, pentru ca riscul operational sa poata fi sustinut corect de IT", sustine Calin Rangu, director IT al Raiffeisen.
In conditiile in care anumite banci mari calculeaza inca eficienta angajatilor cu ceasul in mana, este greu de crezut ca indicatorii de performanta ai unei banci coincid cu ai alteia. Programul IT nu face diferenta. Astfel, riscul operational al bancii poate creste, afectand negativ capitalul social.
Bancile care au sistemele centralizate in afara tarii nu vor avea insa nevoie sa cheltuiasca tot atat de multi bani precum bancile care au dezvoltat in Romania propriile sisteme de raportare. Bineinteles, cel mai mult vor cheltui noii proprietari ai bancilor foste de stat, proas-pat privatizate.

Termen: martie
Bancile din Romania au primit o amanare de un an in implementarea cerintelor Basel II, insa va trebui ca pana in martie cam toate sa termine implementarea si sa inceapa testarea noilor sisteme, cel putin in cazul procedurii Basel avansate. Pentru a colecta datele istorice necesare testarii calculelor este nevoie de cel putin sase luni, altfel banca respectiva nu ar putea indeplini cerintele BNR de a raporta "live" catre banca centrala (si/ sau banca-mama) de la 1 ianuarie 2008. Chiar daca bancile mari din Romania, care sunt subsidiare ale unor entitati-mama straine, si care raporteaza direct la centru, vor cheltui mai putin cu programele software aferente, costurile adaptarii la sistemul romanesc tot vor trebui platite.
"Peste costurile aplicatiilor si tehnologiei apar costuri de consultanta. Daca un specialist din Marea Britanie costa aproximativ 1.500 de euro pe zi, consultantii romani costa intre 250 si 500 de euro pe zi, iar pentru proiectele mari se negociaza", sustine un bancher. Consultanta difera in functie de modulul de program ales si de aceea nu pot fi trasate linii clare, standard, de cost pentru toate bancile. Insa un lucru e cert: institutiile de credit vor trebui sa investeasca zeci de milioane de euro in 2007.

 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net