Nu e caritate, e business. Rezolutia Parlamentului European, adoptata la 10 iulie 2006, prin semnaturile a 407 deputati, care cere Guvernului Romaniei sa autorizeze adoptii internationale pentru 1.092 de copii, e generata de necesitatea incheierii unei afaceri.
Nu e caritate, e business. Rezolutia Parlamentului European, adoptata la 10 iulie 2006, prin semnaturile a 407 deputati, care cere Guvernului Romaniei sa autorizeze adoptii internationale pentru 1.092 de copii, e generata de necesitatea incheierii unei afaceri. E rodul lobby-ului unor ONG-uri si avocati care au castigat sau urmeaza sa castige (sau nu) circa 20 de milioane de euro - in functie de reusita demersului lor. Varful de lance al acestui grup de interese este un personaj de vaza: François de Combret.
Francezul, al carui nume nu le va spune nimic majoritatii cititorilor nostri, este totusi o figura europeana proeminenta, cu multa influenta in cercurile decizionale unionale: consilier personal al fostului presedinte al Frantei Valery Giscard d"Estaing si secretar general al Palatului Elysée pana in 1981, dl de Combret s-a ocupat, in calitate de manager al Bancii Lazard, de privatizarea Renault, France Telecom, Aerospatiale si de alte tranzactii-cheie ale statului francez. A consiliat Renault in vederea asocierii cu Nissan, Aerospatiale pentru fuziunea cu Matra si Daimler Aerospace (rezultanta fiind EADS) si Sagem pentru fuziunea cu Snecma (rezultanta fiind Safran). Ca rezultante ale acestor consilieri, François de Combret este, actualmente, membru in Consiliile de Administratie ale Renault si Safran. De asemenea, este consilier expert al bancii UBS Investment, director al Nexans Cabling Systems si membru in board-ul Bouygues Telecom.
Ca orice european de vaza care se respecta, dl de Combret s-a implicat si in proiecte caritabile. In 1990, a fondat un ONG - SERA (Solidarité Enfants Roumains Abandonnés - Solidaritate pentru copiii romani abandonati), al carei scop declarat rezulta limpede din titulatura.
Trambulina pentru Tabacaru
Sase ani mai tarziu, a luat fiinta SERA Romania. Oficial, François de Combret n-a fost implicat in noua organizatie, despre care actualul director executiv, Bogdan Simion, spune ca "a fost doar numita asa in onoarea SERA, care facuse foarte multe pentru copiii abandonati din Romania". Cert este ca, in decursul anului 1996, SERA Romania a fost finantata, integral, de SERA (Franta). Iar in 1997 presedintele SERA Romania, Cristian Tabacaru, a devenit secretar de stat, presedinte al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptii, cu sprijinul nemijlocit al dlui de Combret. Dupa cum singur recunoaste, acesta a intervenit, prin intermediul presedintelui Frantei, Jacques Chirac, pe langa presedintele Constantinescu si premierul Ciorbea, pentru infiintarea Autoritatii care urma sa supervizeze exportul copiilor si pentru numirea dlui Tabacaru la sefia respectivei institutii. Pe cale de consecinta, pana in decembrie 1999, cand a demisionat, dl Tabacaru a pus pe roate celebrul sistem de export al copiilor romani orfani sau abandonati prin intermediul ONG-urilor, o afacere cu profituri anuale totale de peste 90 de milioane de dolari (estimari oficiale). Desigur, SERA Romania nu a fost implicata niciodata in intermedieri de adoptii in strainatate. SERA Romania a continuat sa deruleze o serie de proiecte destinate imbunatatirii conditiilor de viata ale micutilor parasiti. Cu finantare atat privata, cat si guvernamentala sau din partea unor organisme internationale (UE prin PHARE si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Mondiala si USAID). SERA Franta a continuat si continua sa pompeze bani in SERA Romania, ca si intr-o serie de ONG-uri implicate in adoptii. In total, conform site-ului SERA Romania, SERA Franta a cheltuit pentru programele sale derulate in Romania, din 1990 incoace, 115 milioane franci francezi (circa 17,5 milioane euro, la cursul din 15 februarie 2002, cand moneda franceza a fost retrasa definitiv din circulatie).
12 iunie 2006 - Romania, Guantanamo in "Financial Times"
33 de ONG-uri ce activeaza in Romania, dintre care 6 semneaza cu "Anonim", cumpara o intreaga pagina publicitara, in editia din 12 iunie a cotidianului britanic "Financial Times", platind peste 100.000 de euro. ONG-urile folosesc spatiul respectiv pentru a publica un articol defaimator la adresa tarii noastre, intitulat "Criza ascunsa a protectiei copilului in Romania". In articol, Romania este portretizata ca un "Guantanamo" al bebelusilor, in care mii de copii abandonati sunt torturati. Se pretinde chiar ca statul a refuzat sa finanteze funeraliile copiilor infectati cu SIDA. Este criticata legislatia (im-plementata in ianuarie 2005) si este atacat Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, pentru ca afirma ca legea romaneasca e "in concordanta deplina cu standardele UE si Conventia Natiunilor Unite pentru drepturile copilului". Este criticata Emma Nicholson, pentru strasnicia cu care se opune adoptiilor internationale si pentru faptul ca, prin intermediul "High Level Group", ar influenta politica in domeniul protectiei copilului in Romania si Bulgaria. Chiar plasata fiind intre alte solicitari de tip birocratic, este limpede ca cererea de capatai a acestui articol petitionar este reluarea adoptiilor internationale. Articolul se incheie cu indemnul de a contribui la ajutorarea copiilor din Romania. Si se da si indicatia de a vizita in acest sens website-ul www.romanianchild.org (de fapt www.copilroman.org) unde ar urma sa se publice rapoarte periodice ale grupului de actiune. Vizitand site-ul cu pricina, am constatat o similitudine aproape completa intre lista semnatarelor manifestului din "Financial Times" si lista ONG-urilor care au realizat site-ul (vezi tabelul alaturat). Acest fapt este foarte important din prisma celor sustinute de François de Combret si de seful SERA Romania, Bogdan Simion. Acestia pretind ca nu au avut nici in clin, nici in maneca cu protestul din "Financial Times". Totusi, SERA Romania este pe lista din www.copilroman.org.
Autoritatile de la Bucuresti, implicit Bogdan Panait, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC), au reactionat la articolul din "Financial Times", afirmand ca este un nou atac la adresa Romaniei: "Unele dintre organizatiile semnatare ale acestui document se ocupau de intermedierea adoptiilor internationale inainte de ianuarie 2005, iar scopul lor este limpede - reluarea adoptiilor internationale", a precizat Panait.
13 iunie 2006 - Conferinta lui de Combret
Chiar a doua zi dupa publicarea in "Financial Times" a manifestului antiromanesc, François de Combret sustine o conferinta de presa la Strasbourg, insotit de europarlamentarii francezi Jean Marie Cavada si Claire Gibault. In cadrul conferintei se reitereaza o parte din afirmatiile facute in articolul publicat in "Financial Times" si este acuzat Guvernul Romaniei pentru blocarea adoptiilor internationale, in primul rand a 1.092 de adoptii "deja aprobate", creandu-se un val urias de emotie pe considerentul ca, practic, copiii sunt tinuti fortat departe de familiile care le-au adoptat "cu acte in regula". Acum, dl de Combret sustine ca nu a avut habar de articol si ca sincronizarea dintre data publicarii acestuia si data conferintei de presa este "o pura coincidenta". Guvernul, prin Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA), a reactionat la alegatiile din conferinta de presa a dlui de Combret si a celor doi eurodeputati, cu un amplu material transmis autoritatilor europene, in care a reluat explicatiile referitoare la motivele respingerii celor 1.092 dosare de adoptie, detaliind pentru fiecare caz in parte. O sinteza a materialului respectiv a fost data publicitatii si vom prezenta si noi cateva fragmente relevante. Cert este ca, citind materialul si dupa verificarea informatiilor continute in acesta, este imposibil sa aderi la grupul celor trei acuzatori-petitionari francezi. Cu toate acestea, campania de strangere a semnaturilor de la eurodeputati in fa-voarea unei Rezolutii prin care sa se ceara Romaniei reluarea adoptiilor internationale s-a bucurat de un succes enorm. Pana pe 16 iunie se stransesera deja 210 semnaturi, iar in mai putin de o luna s-a ajuns la 408 semnaturi, in conditiile in care 367 erau suficiente pentru adoptarea unei rezolutii a Parlamentului European.
4-7 iulie 2006 - sprijin pentru Romania
Capii Comisiei Europene - presedintele Jose Manuel Barroso si vicepresedintele Franco Frattini - au declarat, in cadrul unei conferinte de presa organizate la Bruxelles, pe 4 iulie 2006, ca autoritatile romane au tratat problema drepturilor copiilor, implicit pe a adoptiilor, asa cum a solicitat Parlamentul European.
La randul sau, Emma Nicholson a emis, pe 7 iulie 2006, un comunicat la Londra, in care arata ca eurodeputatii semnatari ai petitiei prin care se cere Romaniei reluarea adoptiilor internationale au fost indusi in eroare: "Majoritatea celor peste 1.000 de copii pentru care solicitarea de adoptie s-a facut dupa si nu inainte de intrarea in vigoare a Moratoriului referitor la adoptiile internationale au fost deja plasati in familii si ca atare nu sunt eligibili pentru adoptie". Baroneasa de Winterbourne isi indeamna colegii care au semnat petitia sa verifice situatia reala a copiilor abandonati din Romania, pentru a constata progresele facute dupa instituirea Moratoriului.
10 iulie 2006 - Eurodeputatii cer exportul "lotului" 1.092
Pe 10 iulie 2006, Parlamentul European (PE) adopta o Rezolutie (declaratie scrisa, cu titlul de recomandare) in care cere sa autorizeze "fara intarziere" cazurile de adoptii internationale aflate "in suspans". Declaratia a fost semnata de 408 deputati - inclusiv de raportorul pentru Romania, Pierre Moscovici, care i-a succedat acum doi ani dnei Nicholson. Moscovici s-a manifestat astfel consecvent pozitiilor in defavoarea suspendarii adoptiilor internationale, exprimate inca inainte de a fi numit raportor. In Rezolutie se comite aceeasi eroare legata de momentul initierii celor 1.092 de cazuri de adoptii nefinalizate, moment plasat inainte de instituirea Moratoriului, adica pana in anul 2001 inclusiv. Declaratia practic contrazice demersurile din anii anteriori ale acelorasi parlamentari europeni, in urma carora Romania si-a modificat legislatia, interzicand adoptiile internationale de catre persoane care nu au legaturi de rudenie apropiate (gradul II) cu copiii. Ce-i drept, declaratia este in consonanta cu paragraful 23 al Rezolutiei privind stadiul de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE (adoptata la 15 decembrie 2005), prin care PE a solicitat Guvernului roman sa solutioneze cererile de adoptii internationale inaintate dupa instituirea Moratoriului. Iar europarlamentarii sustin ca respectiva cerere ar fi fost ignorata.
18 august 2006 - SERA ia din nou potul cel mare de la ANPDC
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) desemneaza, pe 18 august 2006, castigatorii programelor nationale pe 2006 in domeniul protectiei copilului, in valoare de peste 3,7 milioane euro. Marele castigator al contractelor cu ANPDC este si in acest an... SERA Romania. ANPDC a fost sesizata, in prealabil, de organizatia internationala Salvati Copiii privitor la gravele carente din regulamentul de atribuire a contractelor pentru derularea programelor in domeniul protectiei copilului, regulament care contravine legislatiei in vigoare, lasa loc la multiple interpretari si permite in mod clar aranjamente de culise. In sesizarea scrisa trimisa ANPDC, conducerea Salvati Copiii Romania face si un inventar al realizarilor ONG-urilor care au castigat contractele cu ANPDC in anii anteriori. Iarasi, la loc de cinste - SERA Romania.
In 2005, aceasta a fost desemnata pentru derularea a 3 din cele 6 programe de interes national (PIN) in domeniul protectiei copilului.
PIN 2, in valoare de 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa se sol-deze cu: reducerea cu 145 de cazuri a numarului de copii cu dizabilitati/handicap din centre de plasament; cresterea cu 240 de cazuri a numarului de copii cu dizabilitati/handicap beneficiari ai serviciilor de zi/recuperare; reducerea cu 4 a numarului de institutii de tip vechi destinate copiilor cu dizabilitati/handicap; cresterea cu 16 a numarului de servicii alternative. Ce a realizat SERA? A construit doua casute si a achizitionat o autoutilitara Dacia si un microbuz. E adevarat, organizatia Pentru Copiii Nostri, partenera SERA la PIN 2, a raportat ca a executat lucrari de constructie (fara a specifica ce fel de constructii) si ca s-au achizitionat autoturisme (fara a se mentiona numarul si marca acestora).
PIN 5, in valoare de 930.000 euro. Cerinte: 1.200 de asistenti maternali profesionisti angajati pentru protectia în regim de urgenta a copiilor pâna la vârsta de 2 ani separati de familie; asigurarea prevenirii intrarii în protectie speciala de tip rezidential pentru 4.600 de copii pâna la vârsta de 2 ani; cresterea cu 2.800 de cazuri a numarului de copii reintegrati în familie si familia extinsa; cresterea cu 600 de cazuri a numarului de copii adoptati national. Realizari: au fost formati 683 asistenti maternali profesionisti si au fost plasati 245 copii între 0 si 2 ani.
PIN 6, in valoare de peste 660.000 euro. Cerinte: cresterea cu 30 a numarului de servicii sociale comunitare pentru copil si familie; reducerea cu 300 de cazuri a numarului de copii pentru care se stabileste masura de protectie speciala în servicii de tip rezidential; cel putin 300 de copii care sa beneficieze de servicii sociale comunitare în vederea prevenirii separarii de familie si pentru reintegrarea sau integrarea în familie; cresterea cu 100 de cazuri a numarului copiilor reintegrati si integrati în familie; cresterea cu 300 de cazuri a numarului de copii si familii beneficiare ale serviciilor sociale comunitare. Rezultate obtinute de SERA in parteneriat cu Pentru Copiii Nostri: 96 de persoane cu atributii în asistenta sociala; 26 de servicii de prevenire a separarii copilului de parintii sai; planuri de servicii pentru 400 de copii; revizuirea planurilor individualizate de protectie pentru 64 de copii.
Comparatiile dintre cerintele din programele ANPDC si rezultatele SERA sunt graitoare. Totusi, ANPDC a ales SERA si in 2006. De ce a facut-o l-am intrebat noi pe dl presedinte Panait, mai ales in conditiile in care dl François de Combret critica in termeni atat de drastici politica guvernamentala in domeniul protectiei copilului. Raspunsul e ca "initiativa domnului de Combret se refera doar la cererile depuse in timpul Moratoriului, si nu la reluarea adoptiilor internationale in general. (...) Consideram ca nu exista o legatura relevanta intre lobby-ul dlui de Combret si capacitatea SERA de a elabora si implementa proiecte coerente si eligibile in domeniul protectiei copilului, asa cum arata si rezultatele implementarii acestora". In ce priveste "rezultatele implementarii" proiectelor derulate de SERA, ANPDC ne-a trimis situatia detaliata a acestora, care coincide cu aceea prezentata de Salvati Copiii.
Recidiva anulata
Robin Nydes, purtatorul oficial de cuvant al celor 33 de ONG-uri care au semnat articolul-manifest din "Financial Times", a anuntat publicarea unui al doilea articol, in acelasi cotidian britanic, la sfarsitul lunii septembrie 2006, inainte de votul final al PE referitor la ratificarea aderarii Romaniei la 1 ianuarie 2007. Articolul nu a mai aparut. Sa fie oare vreo legatura intre anularea publicarii si faptul ca, pe 18 august, SERA Romania a castigat licitatia organizata de ANPDC? Cert e faptul ca pe site-ul www.copilroman.org nu se specifica nimic despre nepublicarea articolului; in schimb, se mentioneaza ca, pe 3 august 2006, reprezentantii celor 33 de ONG-uri au avut o intalnire caracterizata drept "amicala" cu dl Panait, presedintele ANPDC.
Epilog
Oficiul Român pentru Adoptii înca mai asteapta rapoartele post adoptie pentru 178 de copii adoptati international.
Soarta "lotului" 1092
In decembrie 2001, la nici trei luni de la instituirea Moratoriului impotriva adoptiilor internationale, guvernul Nastase a decretat ca "în situatii exceptionale, cerute de interesul superior al copilului, se poate aproba transmiterea catre instanta a anumitor cereri de încuviintare a adoptiei internationale". Conform acestei decizii, 1.115 cazuri exceptionale au fost transmise instantelor si 1.003 au fost aprobate; în 112 cazuri cererile de adoptie au fost retrase.
Pe 6 februarie 2004, Guvernul român a decis stoparea completa a adoptiilor internationale pâna la intrarea în vigoare a noii legislatii referitoare la drepturile copilului. Noua lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005 si permite adoptia internationala numai de catre rudele de gradul II. Anterior, in Rezolutia din 16 decembrie 2004, Parlamentul European a felicitat România "pentru ca a raspuns apelurilor internationale si cererilor Parlamentului prin introducerea unor standarde nationale în domeniul protectiei copilului si a unor reguli stricte în privinta adoptiei internationale". Cu aceeasi ocazie, PE a sugerat crearea unei comisii internationale pentru analiza cazurilor semnalate de familiile afectate de Moratoriul din 2001.
Comisia respectiva nu a fost creata, Guvernul Tariceanu preferand un "grup de lucru" autohton, interministerial. Acest grup si-a inceput activitatea in 2005, iar concluziile finale le-a prezentat la 27 martie 2006. S-a constatat ca, în momentul intrarii în vigoare a noii legislatii, existau 1.399 de înregistrari pentru adoptii internationale (referitoare la 1.092 de copii). Acestea au fost analizate in perioada ianuarie 2002-februarie 2004 si s-a decis ca nu pot fi considerate cazuri exceptionale si, ca atare, nu au urmat procedurile pentru adoptia internationala. În cursul lunii iunie 2004, au fost transmise familiilor solicitante adrese prin care erau înstiintate ca nu li s-a aprobat cererea de adoptie.
Situatia celor 1.092 de copii, asa cum a fost prezentata la sfarsitul lunii martie, arata astfel:
- 41 de copii au fost reintegrati în familia biologica;
- 12 copii au fost integrati în familiile extinse (rude pâna la gradul 4);
- 227 copii au fost adoptati national (cererile au fost depuse de familii române în baza legii precedente; s-a acordat prioritate acestora);
- 132 de copii au procedura adoptiei interne în curs de desfasurare (conform noii legislatii) - aici sunt inclusi 28 de copii care sunt în curs de a fi adoptati national de catre cetateni straini cu domiciliul în România, cu care au stabilit o legatura puternica;
- 17 copii au fost deja adoptati international (au fost inclusi în cele 1.115 cazuri exceptate de la Moratoriu);
- 8 copii au tutela instituita în România;
- 12 copii au împlinit (sau urmeaza sa împlineasca în cursul acestui an) 18 ani si astfel pot fi adoptati ca adulti (inclusiv de catre familiile straine);
- 90 de copii nu mai pot fi adoptati pentru ca au fost retrase cererile de adoptie;
- 415 copii sunt la asistent maternal sau nu sunt adoptabili (în cele mai multe cazuri, familia biologica nu consimte la adoptie sau exista o relatie între familia biologica si copil si instanta nu considera copilul adoptabil);
- 83 de copii se afla în sistemul de protectie a copilului (centre de tip familial) si nu sunt adoptabili - aici sunt inclusi 8 copii care se afla în strainatate pentru tratament medical si un copil care studiaza în strainatate, aflati în grija familiilor straine care i-au solicitat spre adoptie, având acordul familiei biologice si al ORA.
- 2 copii au decedat;
- 6 copii nu au fost identificati;
- 47 de copii pentru care au fost depuse cereri dupa 6 februarie 2004, când toate adoptiile internationale au fost oprite.
Moratoriu cu export
Profitabilul sistem de vanzare a copiilor romani unor familii din strainatate a fost aparent stopat in octombrie 2001, odata cu instituirea Moratoriului care a sistat adoptiile externe, la presiunea forurilor europene, exercitata prin intermediul raportorului Emma Nicholson, baroneasa de Winterbourne. In realitate, au aparut sute de derogari de la Moratoriu, guvernul Nastase, santajat de diversi politicieni influenti occidentali, aproband adoptii internationale pentru "cazuri exceptionale". Valentin Macovei, presedintele de atunci al Comitetului Roman pentru Adoptii, a recunoscut intr-un interviu acordat postului de radio BBC ca initial nu au existat criterii de determinare a "cazurilor exceptionale". Pur si simplu, s-a dat curs cererilor venite de la familii care deja investisera mult (de ordinul zecilor de mii de euro) pentru adoptarea unor copii din Romania. Fiind vorba, in mare parte, de spagi, investitiile cu pricina nu erau recuperabile. Si atunci, impricinatii s-au organizat, bombardandu-si cu petitii alesii, care, pe diverse canale, s-au facut ascultati la Bucuresti. Una dintre loviturile politice de mare succes, pe care Traian Basescu le-a aplicat contracandidatului sau Adrian Nastase in cursa prezidentiala din 2004, a fost tocmai fenomenul pomenit mai sus. Basescu a probat, cu documente, ca Romano Prodi, presedintele de atunci al Comisiei Europene, John Kerry, fostul candidat democrat la presedintia Statelor Unite ale Americii, comisarul european pentru drepturile omului, congresmani americani, printre care Tom Lantos, Edward Kennedy si Joseph Lieberman, fostul ambasador al Israelului la Bucuresti, Sandu Mazor, mai multi ministri francezi, oficiali canadieni, Oliviu Gherman, ambasadorul de atunci al Romaniei la Paris, si premierul Andorrei au facut lobby (cu succes) pentru ca Romania sa continue sa exporte copii. Se pare ca dezvaluirile liderului de atunci al Opozitiei au avut darul de a reduce traficul de influenta exercitat "la lumina zilei" spre cancelaria premierului Nastase. Dar fosgaielile de culise au continuat. Nu uitati, discutam de o piata de aproape 100 de milioane de dolari anual! O piata fara de care raman in suferinta o retea de ONG-uri si de avocati a caror sete de bani nu este potolita de mizilicul de patru pana la zece mii de euro ce pot fi castigati de pe urma adoptiei interne a unui copil abandonat, fara respectarea formalitatilor legale. Cum-necum, pana la 1 ianuarie 2005 (cand a intrat in vigoare noua legislatie, care nu permite adoptia internationala decat in cazul in care unul dintre soti este bunicul copilului in cauza) au mai fost initiate 1.092 de adoptii.
