François de Combret: "Premierul Tariceanu este santajat de tripleta Nicholson-Rehn-Scheele"

de Robert Veress in Anchete pe 9 Octombrie 2006, 00:00

  • print
  • rss

Ne-am gandit ca cea mai simpla cale de a-l contacta pe dl François de Combret este sa ne adresam SERA Romania. Prin urmare, am trimis patru intrebari pe adresa de e-mail a organizatiei, rugand ca acestea sa fie transmise dlui de Combret. Ceea ce s-a si intamplat, iar urmarea a fost ca dl de Combret ne-a contactat telefonic si ne-a facut o serie de marturisiri interesante, pe care le reproducem mai jos. Dar, mai intai, iata intrebarile pe care i le-am adresat si care au constituit baza de plecare a discutiei noastre:

1. Cum se impaca faptul ca participati, prin intermediul SERA Romania, la proiecte ale Guvernului Romaniei (finantate generos din bani publici) in domeniul protectiei copilului, cu faptul ca actionati contrar politicii Guvernului Romaniei in domeniul protectiei copilului, fiind promotorul initiativei care a condus la solicitarea parlamentarilor europeni de a se relua adoptiile internationale?
2. Se numara SERA Romania printre semnatarele scrisorii "Romania"s concealed childcare crisis" publicata in cotidianul britanic "Financial Times", pe 12 iunie 2006?
3. Puteti sa ne indicati cateva cazuri concrete in care adoptia internationala nu s-a finalizat, desi procedurile au fost declansate (ajungand la un stadiu avansat) inainte de instituirea Moratoriului referitor la adoptiile internationale, in 2001?
4. Considerati ca legislatia romaneasca referitoare la adoptiile internationale este: a. Corecta; b. Suporta imbunatatiri semnificative; c. Suporta imbunatatiri minore; d. Corecta, dar se impune o derogare, pentru finalizarea adoptiilor in curs; e. Alt raspuns (va rugam sa detaliati).
In raspunsurile sale, dl de Combret s-a referit, pe larg, la intrebarile 1 si 2, a expediat intrebarea 3 cu o trimitere la orfelinatul din Brasov patronat de Ion Tiriac si a inlaturat orice dubii privitor la opiniile si demersurile sale: este pentru modificarea legislatiei romanesti, pe care o considera abuziva, si pentru reluarea neconditionata a adoptiilor internationale.

"Militez pentru reluarea adoptiilor internationale"
"Nu fac parte din SERA Romania, desi am finantat si mai finantez aceasta organizatie. Nu am fost implicat personal in initiativa celor 33 de ONG-uri care au publicat acel articol in ëFinancial Timesû. E o coincidenta ca articolul a fost publicat pe 12 iunie, iar eu pe 13 iunie am tinut conferinta de presa la Strasbourg, in care am cerut reluarea adoptiilor internationale. E o coincidenta si faptul ca SERA Romania se afla pe lista ONG-urilor de pe site-ul anuntat in articol. Nu am nicio legatura cu acel demers, pur si simplu pentru ca nu am fost invitat sa particip. Daca as fi fost invitat, nu as fi refuzat, dar as fi cerut sa se revizuiasca unele pasaje din acel articol, pe care il consider prea dur, in sensul ca eu cred ca Guvernul roman a facut, totusi, multe lucruri bune. Sunt categoric pentru reluarea adoptiilor internationale si militez pentru asta, pentru ca legislatia romaneasca sa fie modificata, pentru ca este impotriva intereselor copiilor si impotriva Conventiei de la Haga privitoare la drepturile omului". (Aici se cuvine sa precizam ca, ulterior discutiei cu dl de Combret, am fost contactati, din nou, de dl Bogdan Simion, care, de data aceasta, a marturisit ca SERA Romania a aderat la grupul ONG-urilor semnatare ale articolului din "Financial Times", dar ca nu si-ar fi dat semnatura pentru publicarea articolului. Simion a admis posibilitatea ca SERA sa fie printre ONG-urile care au fost semnate in articolul din FT cu "Anonymus". El a mai precizat ca SERA Romania a beneficiat de circa 5 milioane euro finantari guvernamentale si circa 3 milioane euro finantari europene pentru programele derulate in domeniul protectiei copilului).

"Sunt prieten cu domnul Tariceanu!"
"Consider Romania ca pe a doua mea patrie. Il cunosc pe primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu de mai multi ani si il consider prietenul meu. Ne cunoastem pentru ca amandoi suntem implicati in industria auto. El este totalmente de acord cu mine, dar il inteleg cand imi spune ca trebuie sa se supuna regulilor impuse de la Bruxelles. Practic, este santajat de doamna Nicholson si de domnii Olli Rehn si ambasadorul Scheele. Trebuie sa sacrifice mii de copii pentru a atinge obiectivul Romaniei de aderare la UE. Odata ce va fi acolo, altfel se va putea pune problema. Este scandalos ca Romania este singura tara europeana in care sunt interzise adoptiile internationale, desi este, totodata, tara cu cei mai multi copii abandonati. De altfel, in discutiile informale cu dl Panait (Bogdan Panait, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului - n.r.), dna Bertzi (Theodora Bertzi, presedintele Oficiului Roman pentru Adoptii) si cu sefii directiilor locale de asistenta sociala si protectia copilului, am constatat ca ei imi impartasesc punctele de vedere, gandesc exact ca mine. Insa punctul lor de vedere nu conteaza la Bruxelles. Dar acum lucrurile sunt pe cale sa se schimbe".

"Emma Nicholson e nebuna!"
"Dna Nicholson are o problema personala. E de notorietate faptul ca a adoptat un copil din Irak, ca si-a cladit imaginea pe aceasta adoptie si ca, ulterior, dupa aproximativ 10 ani, cand acel copil s-a maturizat si a avut prilejul sa vorbeasca, a spus ca a fost crescut in conditii proaste. Deci a fost un insucces personal al dnei Nicholson, care a afectat-o. Asa ca s-a decis ca adoptiile nu sunt un lucru bun si face totul pentru a le combate. Ghinionul Romaniei a fost ca dna Nicholson a fost numita raportor tocmai acolo. Daca ar fi fost numita pentru Bulgaria, Lituania sau orice alta tara, fiti sigur ca la fel s-ar fi petrecut lucrurile. Asta e adevarul, dna Nicholson e nebuna, a deformat imaginea Romaniei. Si strica imaginea Romaniei in continuare. Uitati-va ce se intampla cu orfelinatul de la Brasov, al dlui Ion Tiriac, de care este foarte apropiat dna Nicholson. Stiti ca a fost scandalul cu acele fetite de la orfelinatul dlui Tiriac, pe care au vrut sa le adopte familii din Italia. Cand procesul de adoptie a ajuns la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dna Nicholson s-a dus si a depus marturie in defavoarea adoptiilor. Ce treaba a avut dansa cu acele cazuri? A fost acolo, la orfelinat, foarte bine ca a fost. Am incercat sa merg si eu, dar nu mi s-a permis sa intru. Iar acum, vedeti, sunt acuzatii, marturii foarte grave, e revoltator ce se intampla".

"Birocratii de la Bruxelles acopera o gaura de 150 milioane euro"
"Dna Nicholson e ajutata de la Bruxelles de niste birocrati care nu vor deloc sa vada care este adevarul. Este o functionara, o doamna din Olanda al carei nume nu mi-l amintesc acum... Dansa e convinsa ca in Romania situatia copiilor e rezolvata. Am fost la dansa si i-am explicat ca s-au facut unele progrese, dar ca sunt inca foarte multi copii in suferinta. Am rugat-o sa mearga in Romania, sa ve-rifice ce-i spun. Mi-a replicat ca nu e nevoie, mi-a spus ëVa inselati. Expertii mei imi spun contrariulû. Acesti asa-zisi experti sunt fosti functionari publici convertiti in consultanti; sunt chemati de doamna respectiva si li se spune: ëMergeti in Romania, faceti ce vreti si apoi imi dati un raport in care spuneti asta si astaû. Iar consultantii ii spun acelei doamne exact ce vrea sa auda. Am incercat si la superiorul acelei doamne, care este un print, dl Lobkowitz. M-am programat la audienta si, spre surpriza mea, cand am intrat in birou, era acolo si olandeza. Am cerut sa vorbim intre patru ochi, dar am fost refuzat, dl Lobkowitz spunand ca acea doamna este abilitata sa vorbeasca in problema ridicata de mine. Asa ca am vorbit degeaba, concluzia a fost aceeasi. Din pacate, acestor birocrati europeni le este jena sa recunoasca faptul ca s-a gresit grav in cazul Romaniei: timp de 7 ani, intre 1990 si 1997, UE a pompat in Romania, pentru protectia copiilor abandonati, circa 150 milioane euro. Si stiti ce s-a facut cu acei bani? S-au vopsit peretii orfelinatelor. Nu se stie exact unde au ajuns banii, grosul lor, cine a profitat de ei. Si atunci trebuie sa spui ca problema a fost rezolvata, ca sa nu dai socoteala pentru ca nu ai urmarit felul in care s-au cheltuit banii".

"Cristian Tabacaru a fost numit la propunerea mea"
"In 1997, cand dl Chirac a venit in vizita la Bucuresti, i-am atras atentia asupra problemei copiilor. El i-a pomenit de asta presedintelui Constantinescu, iar presedintele l-a rugat pe primul-ministru Ciorbea sa ma contacteze. Cand am vorbit cu dl Ciorbea, i-am explicat ca ar trebui creat un departament pentru protectia copilului. A spus ok, apoi m-a intrebat daca stiu pe cineva calificat pentru acel post, iar eu i l-am recomandat pe tanarul, dar foarte competentul presedinte al SERA Romania, dl Cristian Tabacaru. Asa ca dl Ciorbea l-a numit secretar de stat pe dl Tabacaru, iar acesta a reusit, in cei doi ani cat a ocupat acel post, sa schimbe vechea legislatie comunista in domeniul protectiei copilului, actionand, practic, impotriva Uniunii Europene. Asa ca UE s-a suparat si a trimis-o pe dna Nicholson, care, practic, ce spune? Spune ca toti romanii sunt niste hoti si corupti. Pentru ca, altfel, de ce sa se interzica adoptiile doar din Romania, iar din tarile invecinate nu?".

"Port o povara grea"
"Recunosc, faptul ca nu am luat atitudine in acei ani (1997-2001 - n.r.), in care s-au comis multe abuzuri, iar adoptia a ajuns o afacere este o mare eroare, este o povara morala grea, pe care trebuie sa o port. Dar trebuie sa intelegeti ca fac si eu ce pot, nu ma pot implica chiar 24 de ore din 24, am si eu copiii mei de care trebuie sa am grija, am diverse functii si responsabilitati importante..."

 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net