Daca primarul Ontanu era edilul-sef al orasului Chicago in anii "30, ar fi comandat buldozerelor sa intre in cazinourile, restaurantele, bordelurile si distileriile controlate de mafie si probabil ca spectaculoasa cariera de gangster a lui Al Capone s-ar fi terminat mult mai repede. Exemplul biblic al Sodomei si Gomorei, cetati rase de pe fata pamantului pentru pacatele locuitorilor, poate fi aplicat cu succes si in secolul XXI, in Bucuresti, la Piata Obor.
Politia moderna nu mai reuseste sa vina de hac infractionalitatii organizate. Singurul care stie ce trebuie facut este primarul sectorului 2 al Capitalei, Neculai Ontanu. Acesta se pare ca a gasit "ac de cojocul" mafiei. Si nu vorbim de o mafie oarecare, ci poate despre cea mai redutabila si violenta dintre organizatiile criminale moderne - mafia pietelor. Edilul sectorului 2 va rade centrul mafiei intermediarilor - numit Piata Obor, adevarata reminiscenta a timpurilor asociate cu tarani si cobilite, iar in locul acesteia va construi un templu al comertului civilizat numit mall.
Lasand gluma la o parte, primarul Ontanu chiar are de gand sa darame piata. Crede ca in felul acesta va face un bine societatii si chiar spera sa elimine mafia intermediarilor din piete. Intr-un interviu acordat ziarului "Jurnalul National", in aprilie a.c., edilul sectorului 2 declara: "Vrem sa scapam Piata Obor de toti speculantii, toti mafiotii, smecherii care au pus gheara pe zona". Potrivit afirmatiilor primarului de sector, acesta ar fi fost incurajat de presedintele tarii, Traian Basescu, care si el se gandea de multe ori "sa bag buldozerul in-
tr-un capat si sa ies cu el in partea cealalta ca sa scap de mizeria aia de aco-lo (de Piata Obor - n.r.)".
Nu stim daca motivul real al demolarii Pietei Obor si construirea in loc a unui mall este lupta cu infractionalitatea economica sau aceasta este doar o scuza servita opiniei publice pentru a justifica o alta afacere cu banii nostri.
Solutia biblica in cazul "mafiei" din Piata Obor prevede demolarea celei mai mari piete din sud-estul Europei. Operatiunea este programata sa inceapa, potrivit informatiilor livrate de primarie, in luna octombrie, iar in locul acesteia ar urma sa apara un mall ce va fi construit printr-un parteneriat public-privat. Viitorul partener privat al primariei va fi selectat dintre cele patru companii care s-au inscris la licitatia cu pricina: Obor Plazza SRL, Practic SA, Anchor Grup SA si ECE Projektmanagement Romania SRL. Cele patru societati vor depune ofertele tehnice si financiare pana la data de 25 septembrie.
Conform planului, mall-ul va fi o cladire cu subsol si trei etaje, piata agroalimentara urmand sa fie amenajata la parterul constructiei.

Intermediarii - un rau necesar
Una dintre reminiscentele regimului comunist este anatemizarea intermediarului comercial. In ultimii 16 ani, am fost martori ai nenumaratelor campanii de vanare a negustorului, safari care a culminat cu eliminarea, e drept, doar teoretica, a intermediarilor si acceptarea in piete exclusiv a producatorilor agricoli. Din pacate, oricat de mult ne-am dori sa vedem autobuzele de pe rutele extraurbane incarcate cu tarani, rosii si zarzavaturi sau olteni cu cobilita pe umar strigandu-si marfa, vremurile in care taranul producea si vindea sunt pe cale sa apuna. Extrapoland principiul, nu vad de ce n-am cere ca si producatorii industriali
sa-si trimita angajatii in piete si sa vanda direct, fara a apela la intermediarii reprezentati de magazine.
Dar ce spun comerciantii de rand din Piata Obor? Ionut Popa, negustor de rosii si cadru didactic in vacanta, vinde rosiile cultivate la tara, de familie. Spune ca in cazul mafiei din Obor se face prea mult caz, autoritatile transformand un pricajit de tantar intr-un armasar pursange: "Intermediarii, ca la ei se refera oamenii cand spun mafia, fac si bine, si rau. Fac bine pentru ca ii scutesc pe acei tarani care nu au timp sau pricepere sa faca comert si rau pentru ca intretin imaginea de cloaca a Pietei Obor". Asa-zisa mafie nu poate sa supravietuiasca fara sustinerea cuiva din Administratia Pietelor sau a conducerii Pietei Obor si se manifesta prin faptul ca tarabele care au cel mai bun vad au abonati permanenti, in timp ce taranii, care vand sporadic, prind doar locurile marginale.
"De multe ori, cand am prea multa marfa, apelez la piata de gros, ce se organizeaza ad-hoc in fiecare zi intre 4.00 si 7.00 dimineata, si vand intermediarilor la jumatate de pret marfa care altfel mi se strica pe taraba. Pana la urma, acesti intermediari, indiferent cat de injurati si urati ar fi, sunt o veriga importanta in comertul cu fructe, legume si zarzavaturi", conchide Ionut Popa.
Cert este ca pentru cei aproape 300 de comercianti din Piata Obor, care platesc anual dari in valoare de 1,2 milioane de euro, si cei circa 1.200 de angajati ai acestora, noul mall va reprezenta sfarsitul afacerilor.

"Lichidatorismul" omoara turismul
Ideea de a "innoi" cu brutalitate si fara niciun rost confirma "lichidatorismul" ce s-a instalat astazi la Bucuresti unde, pentru ca e incapabila sa valorifice "orasul vechi", stapanirea prefera sa-l faca una cu pamantul, declara dr. Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara si expertiza patrimoniala al Université Francophone Internationale - Bruxelles.
La Barcelona, piata veche, impresionanta ca arhitectura, asezata in apropiere de Las Ramblas, se viziteaza ca si cum ar fi un muzeu, desi este inundata de fructe din toata Spania si din toata lumea, de zarzavaturi si legume si de inca o mie de maruntisuri culinare, sute de feluri de branzeturi, condimente si coloniale. "Mercat de Boqueria atrage, deci, la fel ca si catedralele din Barri Gotic si daca i s-ar fi nazarit cuiva sa-l inlocuiasca, peste noapte, cu o cladire din otel si sticla, ar fi fost o certitudine de mie la suta ca urma o retragere nu doar accelerata, ci si dezonoranta", sustine Artur Silvestri.
La fel si in cazul "Les Halles" din Paris, care este aproape un sanctuar urban, chiar daca astazi se intrebuinteaza cu mai multa largime decat odinioara, caci nu doar destinatia practica intereseaza si produce bani si faima, ci si "locul", cu traditia lui, si deopotriva scenografia "marelui spectacol de teatru cotidian" care este Parisul turistic. Daca s-ar fi gandit cineva sa "modernizeze" sau sa stearga de pe fata pamantului "Le Marche des Puces" (targul de purici, adica talciocul) nu ar fi avut prea multe zile in scaunul de unde dadea aceasta porunca. Dar "Bazarele" de la Istanbul, vizitate de zeci de mii de turisti din toata lumea, ca si cum ar fi un obiectiv de pelerinaj cu neputinta de ocolit?
De fapt, pietele clasice, "hale" cu poveste si "farmec", sunt nu doar obiective de identitate culturala, ci si "marfa" turistica foarte bine vanduta, insotind destinatia utilitara ce se pastreaza.
La noi, unde "Halele" din Piata Unirii s-au pulverizat din eroare istorica, Oborul reprezinta unul dintre prea putinele "spatii bucurestene" conservate ca prin miracol si care va fi pulverizat fara niciun fel de ezitare. Artur Silvestri spune ca Oborul ar fi putut sa devina insusi principiul de regenerare a "Bucurestilor de vitrina turistica" si o exceptionala fabrica de bani daca in masinaria ce trebuia doar pusa in miscare ar fi intrat pricepere, bunavointa si simtamant al necesitatii.

Halele Obor, monument istoric
Halele Obor sunt o masiva cladire in caramida aparenta, a carei constructie a inceput
in 1936 si s-a terminat dupa 1944. Edificiul, realizat dupa planurile arhitectului
H. H. Georgescu, are liniile sobre ale stilului functional. Interiorul halelor a fost ulterior amenajat, oferind cumparatorilor o serie de raioane cu produse alimentare si de uz casnic. Pe platoul din spatele halelor se insiruie tarabele pentru legume si fructe. Pe acest teren se organiza, in secolele trecute, Targul Mosilor, care are la baza un stravechi obicei de a se pomeni mosii (inaintasii) decedati in Sambata Mortilor, celebrata odata cu Sambata Rusaliilor, primavara.

Bani din mizerie
La jumatatea secolului trecut, Hala de la Obor era cea mai moderna din Europa. Privatizata dupa revolutie, hala este acum aproape o paragina, desi cladirea este declarata monument istoric. Primarul Neculai Ontanu declara ca "oricâte alte îmbunatatiri le va face Administratia Pietelor Sector 2 pentru actualele constructii, ele ramân doar o cosmetizare a actualei sale imagini. Alinierea la standardele europene impune modernizarea pietei, venind astfel în sprijinul micilor comercianti, al producatorului, dar în primul rând al clientului". Edilul adauga faptul ca mall-ul reprezinta o investitie pentru a scapa de mizerie. "Eu îi înteleg pe acei oameni care s-au obisnuit cu acea mizerie, care fac bani din acea mizerie, însa noi trebuie sa oprim aceasta stare de fapt, sa ne civilizam. Si, oricât s-ar opune, va asigur ca noua piata se va construi", a mai spus Ontanu. Primarul sectorului 2 a precizat ca niciunul dintre comerciantii din piata nu va ramâne pe drumuri, autoritatea locala urmând sa le puna la dispozitie noi amplasamente, pe durata lucrarilor, pentru a-si continua activitatea.