Europenii sunt foarte sensibili la produsele alimentare ecologice. Satui de chimicalele pe care le gasesc in toate mancarurile, de legumele si fructele-gigant, sunt dispusi sa plateasca bani grei pentru a se hrani sanatos. Piata europeana a produselor ecologice este in plina expansiune, iar integrarea Romaniei in UE este o sansa ce nu trebuie ratata de catre producatorii autohtoni.
Europenii sunt foarte sensibili la produsele alimentare ecologice. Satui de chimicalele pe care le gasesc in toate mancarurile, de legumele si fructele-gigant, sunt dispusi sa plateasca bani grei pentru a se hrani sanatos. Piata europeana a produselor ecologice este in plina expansiune, iar integrarea Romaniei in UE este o sansa ce nu trebuie ratata de catre producatorii autohtoni.
Pana in anii "80, piata pentru produse ecologice era doar o "nisa". Numai mici magazine specializate pe produse naturiste vindeau produse unei clientele speciale. Dupa scandalurile ecologice precum Cernobil sau catastrofele petroliere, occidentalii s-au orientat spre hrana sanatoasa. Ca urmare, Europa este astazi o piata de desfacere cu un potential foarte mare. Romania se afla inca la inceput in ceea ce priveste agricultura "tratata genetic" si, in plus, prabusirea industriei ingrasamintelor ne poate da sansa de a deveni mari producatori de alimente ecologice.
Conditii pentru producatori
Intreprinzatorii dornici sa intre pe piata cu o oferta de produse ecologice trebuie sa parcurga mai multe etape obligatorii. Pentru a putea comercializa produse incadrate in categoria celor ecologice, acestea trebuie mai intai verificate si acreditate. Etapele pana la inceperea propriu-zisa a productiei presupun initial stabilirea organismelor care au in atributii certificarea, inspectia si acreditarea produselor. Dupa gasirea autoritatii de acreditare, se merge mai departe la responsabilul cu agricultura ecologica din cadrul directiei agricole zonale, unde se depune o cerere catre ministerul de resort. Dupa aprobarea acesteia, autoritatea de acreditare face o inspectie a terenului ce urmeaza a fi cultivat. Dupa aceea se poate incepe productia.
Creste consumul
Integrarea are insa si un revers in ceea ce priveste cantitatea de produse ecologice pentru export. Datorita unei cresteri (fie si fictive) a nivelului de trai, romanii au prins gustul alimentelor ecologice. Urmarea vine firesc - cresterea vanzarilor inregistrate pe piata autohtona si scaderea celor de pe piata comuna europeana.
Potrivit studiilor efectuate de Ministerul Agriculturii, se estimeaza ca in acest an producatorii interni vor vinde cu 15% mai mult pe piata romaneasca fata de anul trecut. Ca urmare, pe piata externa va ajunge doar 55% din productia romaneasca, fata de 70% in anul trecut.
In prezent, tendinta in domeniu este de a exporta in primul rand materie prima si mai putin produse finite. Un exemplu invers il ofera vecinii bulgari, care prefera sa-si ambaleze legumele, fructele si celelalte produse si sa le trimita in Vest. La noi, explicatia o constituie faptul ca o buna parte din materia prima exportata se intoarce pe piata autohtona sub forma de produse finite.
Paine de 20.000 de lei
Daca in anul 2000, in Romania, suprafata agricola cultivata cu produse ecologice era de numai 17.438 hectare, anul trecut a depasit 100.000 hectare, iar volumul productiei a crescut de la 13.502 tone in 2000 la peste 100.000 de tone in 2005. Un aspect deloc de ignorat il constituie veniturile generate de activitatea de productie ecologica. Preturile acestor produse sunt, de obicei, de 1,5 ori mai mari decat pentru produsele clasice. De exemplu, in sistemul ecologic, o franzela simpla poate costa si 20.000 de lei. Evident, preturile difera mult in functie de zona unde se vand. In mod logic, este mai avantajoasa din punct de vedere financiar comercializarea produselor pe piata externa.
