Pensie tripla, via Ungaria

de Robert Veress in News pe 14 Aprilie 2006, 00:00

  • print
  • rss

Zeci de mii de romani de etnie maghiara au renuntat la pensiile romanesti, si-au asigurat rezidenta formala in Ungaria si incaseaza de la statul vecin o pensie de trei-cinci ori mai mare. Metoda va functiona pana ce statul roman va ratifica acordul de securitate sociala cu Ungaria. Deocamdata, proiectul legii de ratificare a acordului, continand un singur articol, face anticamera la mai multe ministere.
Statul roman a scapat, in ultimii ani, de povara platii drepturilor de asigurari sociale (pensii, gratuitati la medicamente si tratamente, gratuitati la calatoriile cu mijloace de transport in comun etc.) pentru cateva zeci de mii de varstnici. Este vorba de cetateni romani de etnie maghiara, care profita de prevederile unei conventii bilaterale romano-ungare din 1961.

745 RON, pensia medie
Conventia prevede ca drepturile de pensie se stabilesc in functie de resedinta si de pregatirea educational-profesionala, nu de contributia respectivului la asigurarile sociale din statul in care a lucrat. Cu alte cuvinte, un pensionar cu studii superioare, care in Romania are o pensie de 200 RON, poate primi in Ungaria intre 60.000 si 80.000 de forinti, adica intre 800 si 1.050 RON! Aceasta este o situatie ideala, dar niciun roman nu poate iesi in pierdere daca opteaza pentru o pensie ungureasca. Conform presei din Budapesta, venitul lunar mediu în anul 2005 al pensionarilor originari din România cu resedinta în Ungaria a fost de 56.278 forinti, ceea ce depaseste nivelul pensiei medii din Ungaria! Pensia medie din sistemul romanesc de asigurari sociale este de 300 RON. Ungaria a ratificat noul acord de securitate sociala cu Romania, incheiat de ministrii de resort inca de acum doi ani, dar partea romana trage de timp. Acordul prevede ca pensia si celelalte drepturi de asigurari sociale se vor stabili in functie de contributia individului, acesta urmand sa primeasca aceeasi suma, indiferent de resedinta.

Ratificare la ralanti
Potrivit lui Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, proiectul de lege privind ratificarea noului acord este gata, acesta continand, de altfel, un singur articol. Documentul asteapta avizul mai multor ministere, printre care cel al Sanatatii, Externelor si Justitiei, apoi urmeaza adoptarea in sedinta de Guvern si trimiterea la Parlament. Abia la trei luni dupa ce Parlamentul voteaza favorabil acordul devine valid.

Romånia a "livrat" zeci de mii de pensionari
In cele 12 judete transilvane cu populatie maghiara semnificativa, în fiecare luna, sute de persoane solicita suspendarea acordarii pensiei, motivat de plecarea definitiva din tara. Este cert ca majoritatea acestora opteaza pentru obtinerea resedintei si, respectiv, a pensiei din Ungaria, traind de fapt in Romania. Asta in pofida faptului ca aceia care renunta la pensia româneasca renunta implicit la orice alte drepturi de asigurari, inclusiv la cele de sanatate. Valabil din 1961, mecanismul a condus la un fenomen de amploare abia in ultimii ani. Presa de limba maghiara apreciaza ca numarul pensionarilor maghiari ardeleni care au dobândit pensie ungara, dar traiesc în continuare în Transilvania este de ordinul zecilor de mii. Cu toate acestea, ministrul Gheorghe Barbu s-a aratat surprins, sustinand ca nu cunostea situatia.
"Este un procedeu raspândit, desi nu neaparat etic. Este pe jumatate ilegal sa stam aici ca niste paraziti, pe banii contribuabililor din Ungaria", a declarat un beneficiar al acordului romano-maghiar din 1961, sub rezerva anonimatului, publicatiei "Uj Magyar Szó". Cotidianul a putut preciza doar ca e vorba de un fost profesor etnic maghiar, care traieste în Cluj, dintr-o pensie actuala de circa 70.000 de forinti (930 RON), dupa ce a renuntat la pensia primita de la statul roman, de 380 RON.

 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net