Reprezentantul unei firme israeliene bate zadarnic, de peste doi ani, pe la usile diverselor autoritati, aratand ca poate furniza o solutie pentru combaterea
eficienta a contrabandei si a contrafacerilor: un marcaj de securizare care, spre deosebire de clasicele holograme, nu a fost deocamdata contrafacut, desi este produs de peste 10 ani si livrat in zeci de tari.
Cu un an in urma, Directia de Management Logistic (DML) a Ministerului de Interne a conchis, dupa complexe analize desfasurate in Laboratoarele Institutului de Criminalistica si la Institutul pentru Tehnologii Avansate din subordinea SRI, ca "particularitatile si tehnologia de ultima generatie utilizata la realizarea produsului ii confera performanta de a fi, pana in prezent, inaccesibil pietei de contrafaceri sau falsuri".

Produs de inalta performanta... fara certificat de "buna purtare"
În adresa remisa de DML firmei SC Malo Tehnologic SRL, reprezentata de managerul acesteia, Heinrich Bentzion (foto), se precizeaza ca "produsul Ă«Imagine ascunsaĂ» a fost retinut ca element de securizare de inalta performanta, in baza de date proprie structurii pentru evidenta populatiei, urmand ca societatea dumneavoastra sa fie invitata sa participe, conform prevederilor legale in domeniu, la eventualele proceduri de achizitie organizate pentru aplicatii specifice".
Acum, chestorul Constantin Zavaleanu, directorul DML, parca regreta emiterea acelui document: "Nu inteleg de unde vine toata aceasta tevatura in jurul acestui marcaj de securizare. Noi nu dam certificate de buna purtare, iar aprecierile noastre au valabilitate in timp limitata. Asadar, nu am dat un aviz, asa cum ne-a acuzat Imprimeria Nationala. Am raspuns doar solicitarii de a preciza daca produsul respectiv se preteaza a fi utilizat la pasapoarte, permise de conducere auto si certificare de inmatriculare a autovehiculelor. Am si mentionat ca elementele de securizare existente in aceste documente sunt agreate de Uniunea Europeana. Deci nu se impune schimbarea lor. Pe de alta parte, analiza ofertelor privind realizarea acestor categorii de documente revine RA-APPS. (...) Sa participe firma Malo la licitatii, fiindca nimeni nu-i interzice asta. Dar inteleg ca s-ar vrea sa fie cumva favorizata. Asta nu se poate".
Heinrich Bentzion neaga insa ca ar fi cerut un statut privilegiat: "De ce sa fac asta? Solutia mea e cea mai buna, iar pretul e competitiv". Pe de alta parte, nu ascunde faptul ca s-a prevalat de documentul emis de DML ca de un aviz favorabil, dat de cea mai competenta institutie a statului in domeniu. Si a reluat tirul (inceput in 2004) adreselor si audientelor si la Cotroceni, Palatul Victoria, Ministerul Finantelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Ministerul Integrarii Europene, Curtea Constitutionala etc. A fost primit, in general, cu solicitudine, dar nu s-a concretizat nimic.

Udrea si Moisescu au facut lobby pentru "Imaginea ascunsa"
Printre cei care l-au sustinut, pana la un punct, pe Heinrich Bentzion, deschizandu-i usile unor factori de decizie, s-au numarat fostul consilier prezidential Elena Udrea si consilierul primului-ministru Vlad Moisescu. Elena Udrea ne-a declarat ca, "personal, cred ca ar fi nevoie de un asemenea produs. Dar nu am vrut sa insist pentru ca s-ar fi interpretat ca am un interes personal". La randul sau, Vlad Moisescu si-a amintit ca l-a recomandat pe Bentzion la Ministerul Agriculturii, dar si ca "nu a fost multumit de rezultatul obtinut acolo si a revenit, devenind mult prea insistent". Consilierul de stat a mai mentionat ca, in opinia sa, "problema e la Imprimerie", institutie pe care si-ar dori-o privatizata. Precizam ca Imprimeria Nationala este principalul client vizat de Bentzion, dar conducerea acestei institutii considera ca Malo Tehnologic nu poate fi un partener serios de afaceri.

Directorul Imprimeriei: "Malo ne sifoneaza imaginea""Am decis sa luam atitudine, pentru ca ne sunt lezate interesele. Acest domn, Heinrich Bentzion, ne denigreaza peste tot", ne-a declarat Dan Docan, directorul Imprimeriei. Docan a precizat ca, initial, produsul "Imagine ascunsa" al firmei Latent Image Technology Ltd. i-a fost prezentat de un alt SRL: Shambala Comprod Impex. "Directorul Malo Tehnologic a venit la noi la o luna, poate doua dupa cei de la Shambala, cu acelasi produs. Fireste ca ne-am pus semne de intrebare privitor la seriozitatea atat a producatorului, cat si a distribuitorilor alesi de acesta. Noi ne-am gandit totusi cum am putea folosi produsul LIT ca potential element de securizare pentru unele dintre produsele noastre. Chiar am sugerat ca ar putea fi util pentru biletele mai scumpe la diverse spectacole si competitii sportive. Dar dl Bentzion a tinut-o una si buna, ca e musai sa folosim acest element de securizare la banderolele pentru tigari si bauturi alcoolice. Or asta nu se poate face asa, batand din palme. E necesara o investitie semnificativa pentru a se adapta productia si nu se justifica. Noi avem acum solutii foarte bune pentru marcajele de securizare. Nu exista marcaje false pe piata pe care sa nu le putem distinge de originalele noastre. În decursul anilor, niciodata o banderola de bauturi alcoolice sau un timbru de tabac nu au fost contrafacute nici macar in proportie de 50%, daca tinem cont de numarul de elemente de securitate. Au fost reproduse, in general, elementele care nu implicau tehnologie avansata", sustine directorul Docan.

LIT e furnizor pentru guverne si agentii de securitate
Heinrich Bentzion replica insa ca produsul sau nu este doar inaccesibil contrafacerilor, dar ca, spre deosebire de alte elemente de securizare, identificarea originalului se poate face extrem de simplu, de catre oricine. Nu este nevoie decat de un plastic special, care se poate distribui la orice magazin care comercializeaza bauturi sau tigari. Iar in ceea ce priveste seriozitatea firmei israeliene, dl Bentzion ne-a pus la dispozitie o lista lunga a clientilor acesteia (dimpreuna cu scrisorile de recomandare ale acestora), printre care se numara organisme guvernamentale din mai multe tari: Mexic, Guatemala, Belarus, India, Israel, companii din Japonia, SUA, Brazilia, Marea Britanie, Franta etc. Reprezentantul firmei Malo sustine chiar ca produsele LIT sunt folosite de CIA, Mossad si de serviciile secrete din India. Faptul insa nu a putut fi probat decat partial si indirect, printr-o adresa a unei firme private de servicii de securitate din Israel (Sital International) catre conducerea LIT, prin care se confirma ca Sital reprezinta interesele LIT in fata serviciilor de securitate ale statului israelian.

3M a renuntat la reversul "Imaginii ascunse"
Elementul de securitate pe care Bentzion considera ca Imprimeria ar trebui sa-l inlocuiasca in cazul banderolelor pentru alcool si tigari este holograma. "Nu exista holograma care sa nu poata fi contrafacuta", sustine reprezentantul Malo si aici nimeni nu il contrazice. Numai ca hologramele din banderolele Imprimeriei sunt produse de firma 3M, lider mondial pe piata elementelor de securizare. Hologramele contin stema Romaniei (vizibila) si o imagine ascunsa care poata fi reliefata cu cititoare speciale. Adrian Craciunescu, Business Development Manager al diviziei central si est-europene a 3M, sustine ca holograma livrata Imprimeriei nu ar putea fi reprodusa decat prin investitii de ordinul milioanelor de euro. Firma 3M a produs marcaje de securizare dupa o tehnologie aproape identica celei LIT. Diferenta consta doar in faptul ca marcajul era vizibil si disparea daca se aplica deasupra filtrul. Dl Craciunescu ne-a comunicat ca 3M a renuntat la promovarea acelui tip de marcaj, intrucat nu era compatibil cu multe dintre produsele de securizare, din pricina grosimii sale.

Licitatii directionate
Heinrich Bentzion sustine ca a participat la mai multe licitatii trucate, nominalizandu-le pe cele organizate de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) si de Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (ONDOV). "În caietele de sarcini ale licitatiilor organizate de cele doua institutii pentru marcaje de securitate sunt pasaje intregi identice. Adica se copiaza de la unul la altul, utilizandu-se aceiasi termeni pentru directionarea licitatiei. Cel mai interesant este faptul ca se cere, in ambele cazuri, ca marcajele Ă«sa ofere elemente de siguranta suficiente astfel incat o contrafacere a acestora sa nu poata fi efectuata decat cu eforturi tehnice si investitionale deosebit de mariĂ». Vasazica, produsul oferit de mine, care nu poate fi falsificat, nu e bun, sunt bune doar acelea care pot fi falsificate", spune reprezentantul LIT. Heinrich Bentzion a cerut in scris ONDOV sa se pronunte explicit referitor la aceasta problema, dar raspunsul a fost dat in doi peri, ocolindu-se miezul problemei: "Conditiile de calitate, tehnice si functionale pe care trebuie sa le indeplineasca produsul solicitat a fi achizitionat sunt mentionate si detaliate in Documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertelor, pusa la dispozitia potentialilor ofertanti-utilizatori". Alti participanti la licitatiile organizate de ONDOV, care doresc sa-si pastreze anonimatul, au confirmat ca acestea sunt "cu dedicatie", directionate adica spre un anumit castigator.

Contrabanda, la cote ametitoare
Romania este una dintre tarile europene cel mai afectate de contrabanda si de contrafaceri. Contrabanda cu produse petroliere este de ordinul miliardelor de euro anual. Se produc 1,7 milioane de hectolitri de alcool pur, dar mai putin de jumatate se factureaza. Piata tutunului este de 35 miliarde tigari anual, nivelul contrabandei, estimat de producatorii autodeclarati onesti, fiind de 10%. Industria tutunului contribuie cu aproximativ 600 milioane euro anual la bugetul statului, deci 60 de milioane se pierd prin contrabanda. Dupa estimarile producatorilor se pirateaza 80% din muzica straina si 50% din cea romaneasca, pierderile bugetare anuale fiind estimate la 25 milioane euro (suma reprezinta jumatate din profitul pietei negre si este, ce-i drept, infima prin raportare la pierderile industriei globale, de ordinul zecilor de miliarde de dolari anual). Pirateria in domeniul programelor de calculator este estimata la 74%. Jumatate din accesoriile si consumabilele auto sunt, si ele, contrafacute (estimarea apartine Registrului Auto Roman). Iar insiruirea ar putea continua pe cateva pagini, pentru ca sunt foarte putine produsele care nu fac obiectul contrafacerii sau contrabandei. Mai remarcam ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, statul roman va fi obligat sa-i despagubeasca pe producatorii afectati de contrafaceri, care fac dovada ca tara noastra nu face eforturi suficiente pentru combaterea pirateriei.