La 16 ani dupa revolutie, organizatiile sindicale invart afaceri de sute de milioane de euro

O mare centrala sindicala este in negocieri avansate pentru achizitia unui cotidian.
Organizatia are si actiuni la o banca. Un cartel sindical detine actiuni la o companie de tichete de masa. Alte sindicate controleaza afaceri in domeniul energetic, au spatii comerciale, dar vaneaza si alte oportunitati. Campion al businessului este un sindicat de marime medie, care a investit masiv in media, banci si asigurari. Puterea nu se mai masoara astazi in mii de capete de sindicalisti gata sa se reverse in strada cand megafonul sefului o cere. Influenta unori lideri e data acum de conturile bancare ale organizatiilor si de cercurile de afaceri in care acestia au reusit sa penetreze.


Sindicalistii de azi nu mai cutreiera strazile urland la megafoane. Au invatat ca dreptatea si solutiile cele mai bune se castiga atunci cand cauzele sunt pledate de cei mai buni specia-listi. Ca, de multe ori, lobby-ul facut pentru adoptarea unei legi sau pentru blocarea unei initiative neconvenabile este mult mai eficace decat o greva pe termen nelimitat. Liderii de sindicat nu mai agita cheia franceza in fata multimilor infierbantate de discursul limitat de un vocabular exersat in scoala de meserii. Sefii sindicatelor poarta azi cu naturalete costume de sute de dolari, miros a parfum fin frantuzesc, vorbesc limbi straine, cutreiera lumea, cocheteaza cu politica si au armate de consilieri bine platiti, capabili sa inteleaga dintr-o privire toate chichitele unui text de lege si sa plaseze banii sindicatului in afaceri profitabile. Dar pentru toate acestea este nevoie de bani. Cotizatiile membrilor nu mai reprezinta acum mare lucru.
〞Noi ne-am creat, la sfarsitul anului 1991, pe propriile picioare, cu o cotizatie de 25 de bani de fiecare membru de sindicat. In momentul de fata, cotizatia la BNS pe care o plateste un membru de sindicat din baza este de 3.500-4.000 de lei pentru fiecare membru de sindicat, iar grosul cotizatiei ramane in baza. A trebuit sa gestionam aceste resurse si incercam sa gasim alte resurse pe care sa le mobilizam pentru a ne face cat mai bine treaba. Si cand zic alte resurse ma refer in principal la atragere de finantari prin diverse proiecte, finantate european sau international", sustine Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical.
Spre alte proiecte s-au indreptat si celelalte confederatii sidicale. Proiecte europene, cofinantate, proiecte comune cu sindicate din alte tari, afaceri proprii sau investitii in afaceri care mergeau. Nu toate organizatiile sindicale au avut insa nas pentru afaceri.
Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR) a stat pe margine si s-a abtinut. 〞In conformitate cu legislatia in vigoare, sindicatele pot constitui societati comerciale, banci sau orice alte institutii care sa aiba capital sindical. In ceea ce ne priveste, nu avem o societate proprie si nici participatii de nicio natura", spune Iacob Baciu, presedintele CSDR.
Alte sindicate au intrat de nevoie in business. Firmele de stat in care lucrau membrii de sindicat se reorganizau si, pentru a evita somajul, cei pusi pe lista disponibilizarilor au infiintat o firma. Au plecat din intreprinderile de stat, dar au luat de acolo si activitatile pe care le faceau inainte. Asa s-a intamplat la Petrom, unde salariatii au infiintat Petromservice - companie cu o cifra uriasa de afaceri azi, in care sindicalistii nu mai au influenta -, si la Electrica, unde cei disponibilizati au intrat in firmele sindicatelor si citesc si astazi contoarele pentru societatea de unde au plecat. Daca la Petromservice se obtin profituri consistente, la Sind Serv SA, companie a sindicatului Energia Mileniului III, si Alt Univers SA, controlata de sindicatul Univers, viitorul nu e deloc luminos.

SIND Romania, prima afacere sindicala
La inceput, majoritatea fondurilor federatiilor si confederatiilor veneau de la membrii de sindicat. Cei care aveau carnet si voiau sa fie aparati de o organizatie care avea si tupeul, si puterea sa izbeasca din cand in cand cu ciocanul sindical in fruntea vreunui guvern dispus la compromisuri trebuiau sa plateasca. Cotizatiile nu erau mari, dar sumele stranse creau un oarecare confort organizatiilor sindicale.
I mediat dupa 1990, fiecare fabrica avea cel putin un sindicat, apoi miscarea muncitoreasca a inceput sa se cristalizeze. S-au creat federatii pe ramuri industriale care, la randul lor, s-au aliat in confederatii. Miscarea sindicala facea astfel primul pas spre emancipare si spre implicarea in afaceri.
〞Daca ar fi existat un alt mod de organizare si structurare a activitatii sindicale, daca miscarea sindicala ar fi avut niste conducatori destupati la minte la inceputul anilor "90, cand au mostenit de la UGSR miliarde de lei si milioane de dolari si ruble convertibile, probabil ca miscarea sindicala ar fi stat foarte bine din punctul de vedere al serviciilor pe care ar fi trebuit sa le ofere membrilor de sindicat. Resursele au fost cheltuite la vremea respectiva, din prostie, superficialitate, incompetenta. S-au epuizat. Noi, ca si confederatie, ne-am creat mult mai tarziu, nu am avut acces la fondurile UGSR-ului, cum a avut CNSLR sau Alfa", ne-a declarat Dumitru Costin, liderul BNS.

Administratori, nu proprietari
Cele mai mari structuri sindicale - Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania (CNSLR), Fratia si Cartel Alfa - au devenit actionare la SIND Romania SRL, societatea comerciala care administreaza baza turistica a fostei organizatii sindicale comuniste UGSR, respectiv cel mai mare portofoliu hotelier din tara. Mai tarziu, structura actionariatului primei societati controlate de sindicate a suferit modificari. S-a infiintat Blocul National Sindical (BNS), caruia i s-a refuzat accesul la afacerea Sind Romania, si, prin fuziunea a doua confederatii, s-a creat CNSLR-Fratia. Tot in acea perioada a aparut Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR). Toate au reusit sa devina actionari la SIND Romania, societate care a avut in 2004 un profit de 38 de miliarde lei, la o cifra de afaceri de 794 miliarde lei.
〞Acolo e o situatie extrem de complicata. Noi am intrat foarte tarziu in administrarea patrimoniului, datorita sprijinului pe care l-am primit de la Confederatia Europeana a Sindicatelor, la care suntem afiliati. Ei au considerat nefiresc ca doar unele dintre confederatii sa gestioneze resursele sindicale, iar altele sa fie excluse", spune Dumitru Costin. Problema cea mai mare o reprezinta insa faptul ca sindicatele nu au decat calitate de administratori la SIND Romania. 〞Pot sa va spun ca, prin intermediul unuia dintre deputatii pe care noi i-am promovat in urma cu doi ani in Parlamentul Romaniei, anul trecut, cand s-a discutat si s-a aprobat pachetul de acte normative cu incidenta pe proprietate, a fost introdus un amendament asumat si de cei din Alianta. Un amendament care a vizat elaborarea unei legi speciale pentru retrocedarea patrimoniului sindical succesorilor de drept ai miscarii sindicale din Romania. Suntem singura tara din Europa pana la acest moment in care puterea politica, oricare ar fi fost ea, nu a facut acest gest reparator", sustine liderul BNS.

22.000 de locuri de cazare sindicala
In momentul de fata, se lucreaza la un proiect de lege privind retrocedarea patrimoniului sindical catre proprietarii lui de drept, catre succesorii recunoscuti ai acestora. Actul normativ nu se refera doar la patrimoniul UGSR. Liderul BNS sustine ca au fost confiscate pe vremea comunistilor nenumarate proprietati care au apartinut structurilor sindicale din Romania.
〞La SIND Romania, noi avem calitatea de administratori, din acest motiv nu am putut angaja o politica coerenta in domeniul investitiilor si dezvoltarii, pentru ca in momentul in care esti doar administrator al unei firme, fara sa ai si documentele de proprietate asupra ei, este greu sa angajezi credite pe termen mediu si lung astfel incat sa cresti compania respectiva", sustine Dumitru Costin. 〞Incercam in perioada imediat urmatoare, pentru ca suntem constienti de faptul ca trebuie facute investitii pentru ca serviciile sa fie de mai buna calitate si din ce in ce mai accesibile membrilor nostri, sa realizam acest lucru. Ne gandim la o solutie, pentru ca trece concurenta pe langa noi", apreciaza acesta.
Astazi, in structura actionariatului societatii SIND Romania SRL sunt prezente CNSLR-Fratia cu 37% din actiuni, Cartel Alfa - cu 28%, BNS si CSDR - cu cate 17,5%. 〞Cifra de afaceri a companiei in 2005 a fost de 80.841.828 RON, iar rezultatul net al exercitiului - de 2.072.269 RON", a precizat, pentru SFin, Mariana Vacaru, director economic al SIND Romania SRL. 〞Profitul nu a fost repartizat pana la aceasta data, intrucat termenul de depunere a bilantului este 31 mai", a adaugat aceasta. Anul trecut, compania a facut investitii de 4.582.850 RON. SIND Romania opereaza 22.000 de locuri de cazare, din care 70% in propriile hoteluri si vile.

Sindicalistii vor sa controleze canale media
Media este pe cale sa devina una dintre cele mai atractive afaceri pentru centralele sindicale. Acestea vor sa aiba in proprietate ziare, posturi de radio si de televiziune, pentru a tinti cu mai mare precizie mesajele adresate membrilor, politicienilor si comunitatilor locale. Si, evident, pentru a capata un plus de influenta, pentru a avea la indemana un mijloc persuasiv sau un instrument zgomotos de promovare a propriilor interese.
In acest moment, BNS negociaza achizitia pachetului majoritar de actiuni la unul dintre cotidienele centrale. 〞Suntem inca in negocieri, n-am finalizat procesul. Evident, tintim pachetul majoritar, nu dorim sa fim un actionar de conjunctura", a precizat, pentru SFin, Dumitru Costin, liderul BNS. De ce s-a hotarat sindicatul sa investeasca in media? 〞Pentru ca, din pacate, in opinia noastra, toate analizele pe care le facem arata transformarea multor vehicule media in instrumente de presiune si santaj, in niciun caz in instrumente de informare corecta a cetatenilor. Si am ënû exemple, le stau la dispozitie celor care se simt lezati. Din acest motiv consideram ca e necesar sa stimulam dezvoltarea pe piata a unui astfel de instrument media care sa informeze corect cititorii. Credem ca este o oportunitate. Avem ceva idei noi pe care vrem sa le punem in aplicare. Si o spun din capul locului: nu va fi un oficios sindical. Ci un ziar care sa informeze corect si echilibrat cititorii, sa nu faca partizanate, nu vrem asta! Si nici sa nu fie un instrument de presiune si santaj. Credem ca Romania are nevoie de altceva in zona media, mai ales ca suntem foarte aproape de momentul aderarii la UE. Usor-usor, toti acestia vor disparea de pe piata; toti cei care au facut din santajele prin media un sport national. De asta am luat aceasta decizie", ne-a declarat Dumitru Costin.

Sindicate manipulate, investitii-paravan
BNS nu este prima organizatie sindicala care a incercat sa controleze anumite canale media. FSLI Petrom, sindicatul condus de Liviu Luca, a reusit asta in urma cu cativa ani si a facut si cateva tranzactii spectaculoase. In acest moment, sindicalistii condusi de Liviu Luca au 25% din actiunile societatii Realitatea Media SA, care detine licenta televiziunii de stiri. In octombrie 2004, Liviu Luca spunea despre Realitatea TV: 〞Oamenii mei au un pachet de actiuni destul de important si, ceea ce este si mai interesant, au primit procura de a reprezenta interesele in adunarea generala. In acest moment, detinem 100% din voturi". Astazi, situatia s-a schimbat, iar Sorin Ovidiu Vantu a anuntat ca a preluat controlul Realitatii TV, prin firma cipriota Bluelink Comunicazione Limited, care detine acum 54,997% din Realitatea Media SA. Sindicalistii mai aveau actiuni la cotidianul 〞Ziua" - unde, printr-o decizie luata pe 20 ianurie 2006, vor investi in continuare - si la Radio Total.
Am folosit intentionat timpul trecut - spunand aveau -, intrucat sindicatul condus de Luca si-a modificat recent participatia in cateva firme. Solicitat telefonic sa ne raspunda la intrebari, Liviu Luca a refuzat initial sa faca precizari, dar a revenit apoi prin firma de PR care ii reprezinta interesele si a cerut timp suplimentar pentru a raspunde intrebarilor pe care le adresasem si celorlalti lideri ai confederatiilor sindicale. Pana la inchiderea editiei nu am primit informatiile cerute de la firma de PR a liderului de sindicat. In schimb, ceilati responsabili sindicali nu s-au sfiit sa vorbeasca despre afacerile structurilor pe care le conduc.
Si lui Bogdan Hossu, seful Cartelului Alfa, ideea de a investi in media i se pare interesanta. Dar din alte motive, care nu tin de profitabilitatea afacerii. 〞E o chestiune de joc politic, pentru ca mass-media n-am vazut sa fie rentabila, pentru a fi considerata o investitie care sa protejeze acumularile institutiei sindicale. Ce s-a vazut in ultimii cativa ani? Ca investitiile in mass-media sunt, de fapt, investitiile mascate ale unor persoane interesate, care nu fac altceva decat sa foloseasca credibilitatea sindicatelor sau paravanul sindical pentru a face un asemenea tip de investitie", ne-a declarat liderul Cartelului Alfa. 〞Si dupa aceea se vede ca, de fapt, sindicatele sunt folosite ori intr-o manipulare politica, ori intr-o manipulare de imagine pentru anumite grupuri de interese", sustine Bogdan Hossu.
Valoarea tranzactiei prin care BNS va prelua un cotidian de pe piata este inca secreta. 〞Vom spune mai multe in momentul in care afacerea va fi incheiata. Acesta este acum unul dintre subiectele aflate in discutie. Pentru ca, in situatia in care nu ajungem la o solutie in aceasta negociere, nu excludem posibilitatea sa incercam sa lansam pe piata media un nou produs. Daca nu reusim sa ajungem la o solutie negociata care sa fie convenabila ambelor parti", a precizat Dumitru Costin.

Banci, tichete de masa, asigurari si esecuri
Nu doar media este insa interesanta pentru investitii din punctul de vedere al sindicatelor. 〞De regula, peste tot in lumea asta, structurile sindicale capitalizeaza resursele pe care le colecteaza, nu le arunca in stanga sau in dreapta, pe lefuri foarte mari, pe privilegii pentru lideri si pentru activisti. Dimpotriva, isi capitalizeaza resursele, le investesc pentru ca structurile sindicale sa devina institutii solide, capabile sa se ëbataû oricand cu structurile guvernamentale, cu structurile patronale. Resursele financiare ale celei mai bogate confederatii sindicale din lume, o centrala sindicala americana, depasesc de cateva ori bugetul anual al Romaniei. Sunt bani pe care i-au strans, i-au investit de-a lungul anilor, in folosul oamenilor, membrilor lor si, nu in ultimul rand, pentru consolidarea organizatiei. La fel se intampla si in Europa; in Franta, Italia, Germania, Olanda, peste tot, sindicatele au fonduri de pensii, in banci, in media", explica Dumitru Costin. BNS, organizatia sindicala pe care o conduce, nu a intrat in afaceri de ieri, de azi. A avut o participatie la firma de asigurari Ardaf, dar si un pachet de actiuni la firma de asigurari Croma, infiintata de Mircea Lucescu. Niciuna dintre aceste afaceri nu a adus satisfactii sindicalistilor. La Ardaf au ratat o majorare de capital, iar societatii Croma i s-a retras autorizatia de functionare.
In urma cu cativa ani, Blocul National Sindical a cumparat actiuni ale Eurom Bank, cu 1,4 milioane de dolari, devenind astfel al optulea actionar ca importanta al bancii. 〞Acum nu avem decat o participatie intr-o banca si participatii intr-o editura si o tipografie, e adevarat mici, nu pot tipari ziare, dar tiparesc carte. Asta este tot ce avem, nu avem altceva. Dar evident ca intentionam sa crestem in perioada urmatoare", sustine Dumitru Costin.

Fondul de rezistenta, calit in afaceri
Cartel Alfa investeste, dar cu masura. Nu pentru profituri uriase sau prin combinatii ciudate, ci numai pentru a conserva si spori, daca este posibil, fondul de greva. 〞Investim in servicii care aduc, la randul lor, servicii membrilor de sindicat, ori facem investitii pentru a conserva fondul de rezistenta, folosit pentru greve si alte actiuni sindicale", sustine Bogdan Hossu, liderul confederatiei. Printr-o decizie adoptata in Congresul confederatiei, fondul de rezistenta este investit in domenii care sa asigure garantii, rentabilitate si posibilitatea de utilizare a banilor atunci cand este nevoie. 〞Am investit in domeniul tichetelor de masa, intr-o societate cu care avem un acord special ce ne garanteaza ca, atunci cand avem nevoie de fonduri, actionarul majoritar e obligat sa rascumpere pachetul de actiuni, pe baza unei formule de calcul", adauga Hossu. Cartel Alfa detine 10% din TS Ticket Service, companie controlata de grupul Accor. Raportata la comisionul pe care il primeste pentru decontarea tichetelor platite, cifra de afaceri realizata anul trecut de societate este de circa 2.000 de miliarde lei.
〞Am investit o parte din fondurile Cartelului si intr-o societate de brokeraj de asigurari. Avem niste servicii specializate legate de protectia muncii", explica liderul sindical. Societatea de asigurare si reasigurare se numeste 〞Viitorul", este creata impreuna cu firma olandeza 〞TBI Romania BV", iar Cartel Alfa detine 9% din actiuni.
Banii Cartelului sunt tinuti si in depozite la diferite banci, cu un coeficient mai mic de risc. O parte din dividende sunt reinvestite, o alta parte este folosita in modernizarea infrastructurii detinute de organizatia sindicala. 〞Preferam impartirea oualor in mai multe cosuri, pentru a minimiza riscurile. Niciodata nu vom investi mai mult de 15% intr-o anumita structura", explica Bogdan Hossu.

Nu toti sindicalistii reusesc
Cei mai nepriceputi in afaceri au fost sindicalistii din CNSLR-Fratia, carora parca toate le-au mers anapoda. Confederatia a infiintat mai multe firme, dar succesul in afaceri nu a venit. Eurosind-Turism, creata in 2003, nu a avut activitate, Transind, infiintata in anii "90, nu a avut noroc si este in lichidare, Sinagrement a fost vanduta pe cateva sute de dolari, iar numele firmei Fracom SRL, controlata in totalitate de confederatie, creeaza inca nervozitate la Daewoo Electronics. Prin aceasta societate, fostul lider al CNSLR-Fratia, Pavel Todoran, a incercat sa vanda in rate un milion de televizoare Daewoo. Marfa nu s-a prea vandut, dar a fost garantata cu proprietati imobiliare ale sindicatelor.

Pofta de afaceri cu banii petrolistilor
Cea mai spectaculoasa ascensiune in domeniul afacerilor au avut-o sindicatul si asociatia conduse de Liviu Luca.
Putini oameni pot indica exact ce inseamna FSLI Petrom. Abrevierea - sirul de litere in spatele caruia se ascunde Federatia Sindicatelor Libere si Independente Petrom - nu spune aproape nimic. Nici Asociatia Salariatilor SNP nu dezvaluie mare lucru. Dar majoritatea au auzit de numele lui Liviu Luca, inginerul ploiestean care sta in fruntea Federatiei de 15 ani si negociaza astazi in numele Asociatiei achizitia unui pachet de 8% din Petrom. Si, cu siguranta, toata lumea a invatat numele lui Sorin Ovidiu Vantu (SOV), 〞consultantul financiar" al sindicalistilor, recunoscut ca atare de seful FSLI.
Condus sau nu de mintea lui SOV, Luca a investit banii salariatilor Petrom - aflati in sindicat sau in Asociatie - in tot felul de afaceri, de la industria petroliera pana la sistemul financiar bancar, transformandu-le in cele mai bogate structuri de tip sindical din Romania. Banii petrolistilor n-au ocolit media, din trustul lui Liviu Luca facand parte pana de curand Realitatea TV, Alpha TV, Ziua, cateva posturi radio si TV locale si un saptamanal cultural. Desi i-am solicitat detalii referitoare la procentele detinute in anumite afaceri, Liviu Luca nu a vrut sa comenteze, iar consilierul de imagine, dupa ce a cerut o saptamana pentru a studia participatiile sindicatului in diferite entitati economice, nu ne-a mai dat niciun raspuns. Motiv pentru care trecem in revista afacerile celor doua structuri conduse de Liviu Luca, cu mentiunea ca datele obtinute nu au fost confirmate de liderul sindical.
Ce a starnit setea de business a salariatilor din petrol? Care sunt afacerile in care banii lor s-au inmultit? Si cum se masoara azi averea acestora? Fabrica de bani pare sa fi pornit cu un plasament la Fondul National de Investitii. Sindicalistii au avut inspiratia - sau informatia - de a retrage plasamentele cu doar cateva zile inaintea prabusirii imperiului Mariei Vlas. Dupa aceea, oamenii condusi de Liviu Luca au fost pe val. Manati de cererile obsesive ale FMI de a fi redus numarul de personal in unitatile de stat, indiferent daca au profit sau nu, angajatii Petrom au apucat pe drumul afacerilor.

De 48 de ori Coca-Cola Romania
Petromservice a luat nastere în martie 2002, prin externalizarea fostei sucursale de servicii petroliere Petroserv din cadrul Petrom. Aceasta a devenit societate cu capital integral privat, cu o valoare a capitalului social de 491 miliarde lei. De cand a fost infiintata, firma Petromservice a obtinut profituri substantiale: in 2002, rezultatul exercitiului financiar a fost un plus de 20,4 milioane euro, un an mai tarziu profitul brut a scazut pana la 12,7 milioane euro, cifra de afaceri atingand 178 milioane euro, iar in 2004 profitul a crescut la 17,6 milioane euro, la o cifra de afaceri de 271 milioane euro. Initial, Petromservice era detinuta in proportie de 50% de Asociatia Salariatilor din SNP Petrom si 50% de salariati inscrisi individual pe liste de actionari.
In mod ciudat, asociatia salariatilor a refuzat sa participe la majorarea capitalului social al Petromservice, facand loc off-shore-ului cipriot Elbahold Industries. In momentul de fata, Elbahold detine aproape jumatate din actiunile societatii (49,35%), Asociatia Salariatilor - 25%, iar ceilalti actionari, persoane fizice si juridice 25,65%. Ultimele date postate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice arata ca in 2004 profitul net declarat de Petromservice SA a fost de 714.467.048 mii lei, de 47 de ori mai mare decat cel inregistrat in acelasi an de Coca-Cola Romania.

Institutii financiar-bancare
FSLI Petrom avea participatii la banca Romexterra, unde controla 16,33% din capitalul social. In 2002, dividendele repartizate de banca au fost de 91,7 miliarde lei.
La finele anului 2005, Romexterra a realizat un profit brut de 22.607 mii RON, echivalentul a 6,2 milioa-ne euro, in crestere cu 120% fata de profitul brut raportat in 2004. La 31.12.2005, activele totale ale bancii au fost de 1.054.113 mii RON, echivalentul a 289 milioane euro, in crestere cu 154% fata de activele totale ale anului 2004, care insumau la acea data 6.893.026 mii ROL, respectiv 188 milioane euro.
Petrolistii au interes si la Romexterra Leasing - controlata de Romexterra Bank (89,59% din capital), Petromservice si Grup Servicii Petroliere - societate care a înregistrat în 2005 o cifra de afaceri de 16,77 milioane euro, ocupând pozitia a opta în clasamentul de profil la nivelul asociatiei dupa volumul total al contractelor încheiate.
Pentru a avea toata paleta serviciilor financiare, structurile conduse de Liviu Luca au investit si in asigurari. Compania catre care s-au indreptat petrolistii este Delta Asigurari. Societatea este controlata de Tabor Projects Limited, companie înregistrata în Marea Britanie, cu sediul social la Londra. Asociatia Salariatilor din SNP Petrom detine oficial peste 12,8% din Delta Asigurari, firma care si-a majorat recent capitalul social cu aproximativ 550.000 de euro (doua milioane RON), pâna la 2,19 milioane euro (8 milioane RON).
Petrolistii din FSLI si Asociatia Salariatilor mai aveau actiuni, direct sau prin alte firme, la Upetrom, Petrom Aviation - fosta Romarc Fuel, pâna în 1998 singurul furnizor de combustibil pentru avioane din România - Giurgiu Nav, PetroSecurity Grup, Insomar, X-Oil Grup, Union Oil Software si mai multe canale media. Fostii parteneri incep sa se retraga insa din afacerile sindicatelor aflate sub influenta lui Liviu Luca. 〞In Adunarea Generala a Actionarilor Upetrom 1 Mai Ploiesti din 15 martie s-a hotarat vanzarea participarii pe care societatea o avea la Banca de Credit si Dezvoltare ROMEXTERRA SA. Motivul acestei vanzari il reprezinta dorinta de concentrare pe activitatile principale, respectiv fabricarea de echipament si utilaj petrolier", a declarat, pentru SFin, Radu Petrescu, director Corporate Communications Upetrom Group Management.

La firma sindicatelor din energie se sting luminile
Energeticienii au lasat Electrica pentru Sind Serv SA si Alt Univers SA, pe modelul restructurarii Petrom-Petromservice. Daca aceasta miscare a avut efectul kerosenului pentru spiritul antreprenorial al petrolistilor disponibilizati din Petrom, viitorul afacerilor desfasurate de sindicatele din sectorul energetic nu este deloc roz.
Organizatiile sindicale din domeniul transporturilor si distributiei de energie electrica - Federatia Energia Mileniului III si Federatia Univers - au preluat citirea contoarelor si incasarea facturilor la energia electrica consumata de populatie, prin doua societati comerciale create special in acest scop: Sind Serv SA (de catre Energia Mileniului III) si Alt Univers SA (de Federatia Univers). Sind Serv acopera toata zona de sud-est a Romaniei, restul teritoriului fiind acoperit de Alt Univers. Schema era simpla: la fel ca la Petrom, angajatii au scapat de somaj prin transfer pe firma sindicatului Energia Mileniului III, iar Electrica a scapat de plata salariilor compensatorii. Activitatea de citire-incasare a contoarelor a fost externalizata de la Electrica, angajatii celor doua companii controlate de sindicate urmand sa o preia prin contract.

Servicii pe baza de licitatii
Societatea comerciala Sind Serv SA a fost aleasa, in 2002, sa salveze destinele salariatilor pusi pe liber de Electrica. Dupa o perioada in care au lucrat pe baza de devize de lucrari, angajatii societatii au convenit cu Electrica sa presteze activitatile din contract pe baza de tarife de lucrari. 〞Acum se plateste, practic, in functie de operatiunile pe care le facem in cursul unei perioade de timp. Se contabilizeaza actiunile efectuate, se face factura si beneficiarul plateste", a afirmat Gheorghe Capatana, liderul sindicatului Energia Mileniului III. 〞Nu sunt in masura sa va spun daca activitatea va continua si in viitor. O perioada de timp, lucrurile vor mai merge, dar pana cand nu va pot preciza pentru ca, prin modificarile organizatorice care vor aparea in perioada imediat urmatoare - tinand cont de activitatea propriu-zisa si de vanzarile care urmeaza sa se incheie in cadrul Electrica - este posibil sa apara modificari in modalitatea de incasare a energiei electrice", a continuat liderul sindical. Acesta spune ca energeticienii au avut discutii cu noii proprietari italieni ai filialelor Electrica Dobrogea si Banat, insa lucrurile nu sunt clare. 〞Anul trecut am participat la o licitatie pentru van-zarea acestor servicii, iar peste doua luni urmeaza o alta licitatie. Nu stim daca din vara continuam cu aceasta activitate, pentru ca nu stim daca vom castiga licitatia la care participa si alte entitati, printre care si Posta", a adaugat Gheorghe Capatana.

Sind Serv SA ar putea trage obloanele
Daca nu vor castiga aceasta licitatie, vor aparea problemele. 〞Testam piata sa vedem daca e cerere pentru service, daca sunt cerute si alte servicii. Dar avem la Sind Serv 1.500 de angajati care presteaza in proportie de 98% activitatea de citire-incasare", afirma liderul sindical. 〞In cazul in care pierdem licitatia, ajungem in situatia de a plati salarii compensatorii celor pe care ii vom disponibiliza, si atunci vom hotari daca ramanem pe piata pentru a presta si alte activitati sau daca tragem obloanele si declaram inchisa firma, cu acordul actionariatului", a precizat Capatana.
Firma sindicalistilor a obtinut un profit de circa 1-2% din cifra de afaceri, desi isi bugetase profituri de 5%. 〞A trebuit sa acoperim unele pierderi la licitatia pe care am castigat-o. In zona ëitalianaû platim salarii mai mari decat suma incasata in urma activitatii prestate", a conchis liderul sindical, care a precizat ca intr-o situatie asemanatoare este si firma celuilalt sindicat al energeticienilor, Alt Univers SA.

Angajatii de la metrou si telecomunicatii se descurca
Alte doua structuri sindicale cu apetit pentru afaceri au fost Uniunea Sindicatelor Libere Metrou (USLM), condusa de Ion Radoi, si Federatia Sindicatelor din Telecomunicatii.
Prima a infiintat Sindomet Servcom, prin care veniturile incasate din inchirierea spatiilor comerciale ale metroului erau impartite - printr-un contract incheiat in 1994 - in proportie de 70% in favoarea Sindomet si 30% pentru Metrorex. Doi ani mai tarziu, Radu Farmus, noul manager al Metrorex, a reinnoit contractul si, mai mult, a acceptat modificarea clauzei privind impartirea veniturilor in-tr-o alta forma: cota de 30% ce revenea Metrorex a fost diminuata la 25%, nefiind specificat profitul brut sau net si fara a se preciza careia dintre parti ii revine sarcina de a achita obligatiile fiscale catre stat. Ceva mai tarziu, sindicalistii au inceput sa nu mai achite ratele partenerului de contract. Nici decizia irevocabila a instantei - care obliga Sindomet la plata sumei de 1,25 miliarde lei catre Metrorex - si nici constatarile Corpului de Control al ministrului Miron Mitrea, privind ilegalitatea contractului, nu au convins administratia Metrorex sa rezilieze contractul.
Prin Decizia nr. 43/25 iunie 2002, Curtea de Conturi constata 〞neactualizarea contractului nr. 58.05.21.05/ 20.11.1996, incheiat intre Metrorex SA si Sindomet Servcom SRL, precum si neincasarea debitelor in suma de 1,240 miliarde lei existente la 30 aprilie 2002. De asemenea, nu au fost calculate si percepute penalitati de intarziere pentru sumele datorate. Abaterea prezentata a dus la diminuarea veniturilor realizate de societate", se arata in raportul Curtii de Conturi, in care se dispune, intre altele, 〞incasarea debitelor existente la data controlului, in suma de 1,240 miliarde lei", precum si 〞calcularea si incasarea penalitatilor de intarziere". In 2004, firma sindicatului de la Metrou a avut o cifra de afaceri de 27.104.248.000 lei, cei 38 de angajati obtinand un profit net de 7.345.513.000 lei.
Si Federatia Sindicatelor din Telecomunicatii a intrat in afaceri de ani buni. Sindicalistii au infiintat, in 1997, firma Sind Tel Romania SRL, cu obiect de activitate mai larg, multe activitati cuprinse in actul constitutiv fiind asemanatoare celor ale Romtelecom. Ultimele date disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor arata ca cei 70 de salariati ai societatii Sind Tel Romania SRL au obtinut un profit de 1.912.614.000 lei in 2004, la o cifra de afaceri de 14.167.424.000 lei.

Ce fac sindicatele cu banii?
Cele mai multe structuri sindicale incearca sa conserve profitul. Altele il reinvestesc. Iar cateva isi creeaza un corp de experti si se gandesc la afaceri si mai banoase. Daca firmele sindicatelor o duc bine nu inseamna insa ca membrii de sindicat primesc dividende la sfarsitul exercitiului financiar
B NS este prima institutie sindicala care si-a creat un corp de experti cu care vrea sa dea lovitura in business, incepand din acest an. Tinta acestora? Fondurile de pensii ce vor fi disponibile in viitorul apropiat. 〞Suntem pregatiti sa intram pe aceasta piata, ne-am scolit oamenii atat in Europa de Vest, cat si in SUA. Oameni pregatiti oricand sa intre in dispozitiv si sa gestioneze aceste resurse in favoarea membrilor nostri", explica Dumitru Costin, liderul BNS. Si Cartel Alfa asteapta sa intre pe aceasta piata. 〞Suntem pregatiti sa intram in zona fondurilor de pensii. Avem o anumita specializare, dar nu dorim sa preluam managementul", afirma Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. Chiar daca n-au intrat in alte afaceri, aceasta optiune i-a incalzit si pe sindicalistii din CSDR. 〞Este o oportunitate ce poate fi luata in calcul, ramane sa o analizam concret. In functie de formula prin care va fi promovat actul normativ, vom lua o decizie anul acesta", a declarat Iacob Baciu, seful Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania.
Alte structuri salariale vor sa intre in afaceri de o anvergura mai mare. Asociatia Salariatilor SNP Petrom vaneaza un pachet de 8% din actiunile Petrom, pentru a-l obtine angajand chiar serviciile unor renumite firme de avocatura si consultanta. Lupta va fi grea, pentru ca pe acelasi pachet se bat si alti consultanti si avocati, la fel de buni si de motivati, in numele salariatilor Petrom care nu vor sa preia actiunile prin asociatia condusa de Liviu Luca. In aceasta competitie este foarte posibil ca saptamana viitoare sa fie cunoscuta formula prin care actiunile ajung la salariati si firma de consultanta castigatoare.

Dividendele nu se impart frateste
Dar ce fac sidicatele cu banii obtinuti ca dividende, la sfarsitul fiecarui an? 〞Tine de politica fiecarei organizatii", spune Dumitru Costin. 〞BNS functioneaza pe baza unui buget transparent, nu avem nimic de ascuns, alte organizatii isi ascund bugetul. Avem o comisie de cenzori externa care face o auditare a activitatii financiar-contabile a organizatiei. Cu banii acestia reusim sa atragem alte finantari, sa intram in proiecte si programe de care beneficiaza membrii sindicatului", explica liderul BNS. Cartel Alfa investeste o parte din dividendele obtinute in infrastructura organizatiei si ce ramane reinvesteste. 〞Scopul final este imbunatatirea serviciilor pe care organizatia sindicala le ofera membrilor", a precizat Bogdan Hossu.
Succesul in afaceri al organizatiei nu este insa o garantie a bunastarii membrilor sai. Cel mai bun exemplu in acest sens este Petromservice. Compania care facea profituri mai mari decat Coca-Cola si care are, printr-un contract cu Petrom, venituri substantiale asigurate pentru ani buni, face concedieri colective dupa ce in structura actionariatului a intrat off-shore-ul cipriot Elbahold Industries. La ultima Adunare Generala, desfasurata luna trecuta, cei prezenti au votat fara sa clipeasca disponibilizarea petrolistilor, dar si intentiile companiei de a investi in alte directii de business.
Castiga membrii sindicatelor de pe urma afacerilor pe care le fac firmele infiintate de structurile salariatilor? Un raspuns transant e dificil de dat. Probabil ca, in anumite cazuri, da. Dar, in cele mai multe situatii, un castig cert au doar liderii sindicali si cercurile de afaceri in care acestia se invart.