Mare parte a bauturilor racoritoare carbogazoase de pe piata internationala si autohtona contin doua substante din a caror reactie rezulta benzenul, un compus foarte toxic pentru organismul uman, in special pentru cel al copiilor. Benzoatul de sodiu (conservant) si acidul ascorbic sau vitamina C (antioxidant) se gasesc, printre altele, in toate tipurile de Fanta, Mirinda, Frutti Fresh.

Se asteapta reglementarea UE
Nu am precizat marcile pomenite in articolul publicat saptamana trecuta de SFin pe aceasta tema, intrucat am dorit ca mai intai sa obtinem un punct de vedere al producatorilor. Principalii producatori autohtoni, adica reprezentantele din Romania ale multinationalelor Coca-Cola si PepsiCo si firma bihoreana European Drinks au evitat sa dea un raspuns in nume propriu, precizand doar ca punctul lor de vedere se regaseste in comunicatul pe care l-am primit de la Asociatia Nationala a Bauturilor Racoritoare (ANBR). In esenta, acest comunicat nu neaga prezenta benzenului in bauturile racoritoare carbogazoase de pe piata romaneasca, dar face referire la studii din Marea Britanie si Germania, care ar fi relevat concentratii ale compusului sub limita maxima recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Noi i-am intrebat pe producatori cum vor proceda daca FDA (Food and Drug Administration - organismul guvernamental american insarcinat cu controlul alimentelor si medicamentelor) sau/si FSA (agentia britanica pentru standardul alimentelor) vor interzice pe viitor folosirea concomitenta a acidului ascorbic si a benzoatului de sodiu, dar aceasta decizie nu va fi globalizata (nu va fi extinsa, de pilda, la nivelul intregii Uniuni Europene). Am primit un raspuns in doi peri: 〞In acest moment nu exista alte studii edificatoare care sa ateste in ce masura aceasta cantitate (de benzen - n.r.), admisa de organismele internationale, este sau nu nociva pentru sanatatea umana. Daca cercetarile in domeniu vor demonstra ca aceste formatiuni (benzenice - n.r.) sunt un pericol, chiar si in aceasta cantitate infima, atunci suntem siguri ca si Comunitatea Europeana isi va modifi-ca in consecinta prezentele norme".

Producatorii nu-si dezvaluie standardul pentru benzen
ANRB nu ne-a raspuns la intrebarea daca producatorii au un standard propriu pentru benzen. Amintim ca benzenul este un cancerigen foarte agresiv, considerat responsabil pentru majoritatea cazurilor de leucemie si pentru alte forme de cancer ale sangelui. Studii ample au demonstrat ca persoanele expuse, chiar si pentru scurt timp, la concentratii mai mari de 5 parti la un miliard (maximum admisibil pentru apa potabila in SUA) manifesta anemii, disfunctii ale sistemului nervos si ale sistemului imunitar.
Glen Lawrence, chimistul care este creditat cu descoperirea benzenului ca produs de reactie al benzoatului de sodiu cu acidul ascorbic, sustine ca producatorii nu au motive intemeiate sa adauge vitamina C in bauturile racoritoare si nici sa foloseasca drept conservant benzoatul de sodiu in cazul bauturilor care contin vitamina C in mod natural. Producatorii adauga insa vitamina C in bauturi, pretinzand ca substanta ar ajuta la intarirea sanatatii. Efectele sunt insa contrarii daca se foloseste drept conservant benzoatul de sodiu.
Autoritatile americane au ajuns inca din 1991 la un acord de principiu cu producatorii de bauturi racoritoare, pentru a nu se mai folosi, concomitent, benzoatul de sodiu si acidul ascorbic. Acordul a fost insa violat dupa cativa ani, iar din 2002 incoace piata din Europa si cele doua Americi a fost invadata de peste 1.500 de noi marci de bauturi racoritoare continand benzoat de sodiu si acid ascorbic.

Romania nu are standard
In mod curios, niciun stat nu a impus un standard al benzenului cu specificitate pentru bauturile racoritoare. Exista standarde pentru apa destinata consumului uman, iar specialistii sustin ca se subintelege ca acestea ar trebui sa se aplice tuturor lichidelor potabile. La mijlocul lunii februarie a.c., FDA a confirmat mari depasiri ale concentratiei admisibile pentru benzen la mai multe probe de bauturi racoritoare analizate. Cateva saptamani mai tarziu, omologii britanici de la FSA au anuntat ca, din 230 de marci de bauturi racoritoare verificate, 130 prezentau depasiri de pana la 8 ori a concentratiei admise conform legislatiei britanice. Legislatie care, ce-i drept, este mai restrictiva in privinta benzenului, comparativ cu recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Astfel, daca standardul OMS pentru benzen este de 10 parti la un miliard concentratie maxima admisibila in apa si lichide potabile, standardul insular este de 1 la un miliard (standardul SUA fiind, asa cum am aratat, intermediar). UE nu are un standard universal, fiecare tara fiind libera sa aplice propriile reglementari. Romania nu are un standard pentru benzen in lichidele potabile. Protectia Consumatorilor nu are atributii de reglementare si control in domeniu, organismul insarcinat fiind Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSV). Pana in prezent, ANSV nu a efectuat teste privind prezenta benzenului in bauturile racoritoare. In schimb, ANBR ne linisteste: 〞Benzenul este un element intalnit frecvent in mediul inconjurator. Noxele din trafic sunt cea mai importanta cauza a expunerii populatiei la benzen, conform unui studiu al Departamentului de Sanatate din Marea Britanie, realizat in 1998. De asemenea, benzenul este prezent si in cea mai mare parte a alimentelor consumate in mod frecvent. Un studiu publicat in 2003 si derulat pe o perioada de cinci ani, de catre Administratia pentru Alimente si Medicamente din Statele Unite, releva faptul ca benzenul este prezent in 68 din 70 de produse alimentare analizate (inclusiv, de exemplu, in banane, unt sau ton), in proportie de 1 pana la 190 parti per miliard".

FDA incearca sa calmeze spiritele
Alarmata de reactia prompta si dura a societatii civile americane, care a cerut interzicerea vanzarii in scoli a bauturilor racoritoare cu continut de benzoat de sodiu si acid ascorbic, FDA a emis, miercurea trecuta, un comunicat prin care asigura ca nu exista riscuri imediate pentru sanatate in urma consumului produselor respective. Comunicatul a fost remis organizatiei nonguvernamentale EWG (Grupul de lucru pentru mediu), care a cerut ca autoritatile sa inceapa o campanie de preventie, oarecum similara celei realizate in cazul tutunului. Publicatia beveragedaily.com precizeaza insa ca FDA nu va da publicitatii alte concluzii pana cand nu va finaliza testele incepute in luna februarie.