Cand România s-a decis sa participe, alaturi de SUA, în conflictul din Irak, foarte multa lume a crezut ca, în acest fel, vom prinde si noi o "felie" din marea afacere a reconstructiei Irakului.
În joc era si datoria uriasa pe care o aveam de recuperat, datând de pe vremea lui Ceausescu. La doi ani de la terminarea razboiului, nu facem înca mari afaceri cu irakienii. Cu datoria am rezolvat rapid: din 2,5 miliarde dolari, recuperam mai putin de un miliard, iar ultimul termen de plata este anul 2028.
La nivelul anului 2005, România a exportat în Irak produse în valoare de 45,825 milioane dolari, reprezentând putin peste 10% din volumul exporturilor efectuate în 1988. O veste buna: balanta comerciala este net excedentara, în conditiile în care importurile din aceasta tara se cifreaza la doar 0,011 milioane dolari. Analizând evolutia exporturilor, se constata ca acestea au evoluat în functie de razboaiele prin care a trecut Irakul. În 1996, exportam în valoare de 0,64 milioane dolari, pentru ca exporturile sa creasca la 58,82 milioane dolari un an mai târziu. În 2003, când SUA au atacat din nou Irakul, schimburile comerciale scad la 11 milioane dolari.
Din punctul de vedere al exporturilor, România beneficiaza de câteva avantaje majore, printre care cel mai important este recunoasterea de care s-au bucurat produsele vândute în Irak inainte de revolutie. În perioada 1980-1990, Irakul reprezenta principala destinatie de export a autovehiculelor, confectiilor si furniturilor militare, tesaturilor, tricotajelor sau a obiectelor sanitare si articolelor de uz casnic. În aceeasi perioada, România a executat în Irak obiective economice în valoare de 1,2 miliarde dolari, incluzând fabrici de ciment, lucrari de foraj petrolier sau sisteme de irigatii.
În prezent, Irakul are nevoie de investitii masive în infrastructura, puternic afectata de bombardamente, pornind de la transporturi, telecomunicatii, energie electrica si pâna la alimentarea cu apa. Numai în industria petrolului (principala resursa a tarii, alimentând 90% din buget) sunt necesare, în urmatorii cinci-sapte ani, investitii de 25 miliarde dolari pentru dezvoltarea sectorului extractiei si de 5 miliarde pentru sectorul de rafinare.

Oportunitati si riscuri
Principalul risc al afacerilor în Irak este generat de instabilitatea politica interna. Atentate, jafuri în plina strada, demonstratii care se incheie cu focuri de arma fac parte din viata de zi cu zi a irakienilor. Actualul guvern face eforturi pentru a atrage comunitatea sunnita, minoritara, dar principala forta a regimului trecut, in procesul politic, inclusiv prin participarea la guvernare, pentru a-i reduce activitatea insurgenta sau terorista. Exista insa numeroase grupari politico-religioase ce contesta înca rezultatele alegerilor. Principala formatiune sunnita din Irak, Frontul Concordiei, si-a suspendat recent participarea la negocierile pentru formarea guvernului, dupa atacurile comise împotriva moscheilor acestei comunitati. Expertii prevad însa ca formarea noului guvern irakian si introducerea reformelor în domeniul politic si economic vor stabiliza tara si vor revitaliza economia, potrivit unui studiu realizat de reprezentantul Ministerului Economiei si Comertului la Amman, consilierul economic George Vasilescu.

Economia creste
Pe ansamblul anului trecut, situatia economica in Irak a cunoscut o usoara îmbunatatire, cu o crestere economica de circa 3% si o majorare a consumului, tendinte care vor continua si în 2006. La aceasta se adauga recenta decizie a Fondului Monetar International de a aproba acordul stand-by cu Irakul, concretizat într-un nou împrumut în valoare de 685 milioane dolari. Directorul FMI, Takatoshi Kato, apreciaza ca perspectivele pe termen mediu pentru Irak sunt favorabile, sub rezerva unor mari riscuri. Si aici implicarea FMI a lovit în populatie, care s-a trezit cu o scumpire a subventiilor acordate produselor petroliere, în urma carora pretul benzinei a fost majorat de trei ori. Chiar si asa, în Irak se vinde cea mai ieftina benzina din lume: un litru se cumpara cu doar 10 centi, respectiv circa 3.000 de lei vechi.

Ce poate vinde Romania
Specialistii Departamentului de Comert Exterior (DCE) considera ca principalele oportunitati pentru Romania sunt legate de exporturi de echipamente, componente si piese de schimb la obiectivele complexe construite anterior în Irak si care urmeaza a fi reabilitate, modernizate sau extinse, in conditiile in care experienta firmelor românesti si forta de munca specializata în constructii pot fi argumente importante pentru sustinerea ofertelor, afirma directorul general adjunct in cadrul DCE, Ion Grigore. O alta nisa este participarea la reconversia productiei militare, prin implicarea fortei de munca disponibilizate ca efect al restructurarii industriei românesti de profil, dar si aprovizionarea cu titei din Irak pentru procesarea în rafinariile din România, urmata de exportul produselor obtinute. Cooperarea poate fi extinsa în industria petroliera prin livrarea de utilaje, piese de schimb, echipamente si alte marfuri destinate acestui sector.

Irakienii se grabesc
Procesul de reconstructie a Irakului merge insa inainte si fara firmele românesti. Tot mai multe contracte sunt preluate de firme locale, în conditiile în care fortele de securitate irakiene asigura securitatea desfasurarii lucrarilor, potrivit studiului citat. Din 3.628 de proiecte propuse initial, 2.053 au fost deja implementate, iar 984 sunt în curs de realizare. 70% din suma de 18 miliarde dolari acordata de guvernul si institutiile americane s-au consumat ori s-au alocat proiectelor prioritare: statii de politie si pompieri, alimentari cu apa, scoli si spitale, centrale electrice.

Un milion de case în cinci ani
Sanse bune ofera si domeniul constructiilor si infrastructurii. Pâna în 2010 Irakul îsi propune sa construiasca nu mai putin de un milion de locuinte. Doar pentru alimentarea cu apa s-au alocat, în acest an, 1,2 miliarde dolari, în conditiile în care 34% din irakieni nu au acces la alimentarea cu apa potabila. Un alt proiect care va fi lansat în perioada urmatoare vizeaza construirea unui mare port la Ras Al Bisha, în regiunea Al Faw. Constructia va dura sapte ani, iar în final portul va dispune de 100 de dane si se va întinde pe o suprafata de 40 de kilometri patrati. Pâna în prezent, firme din Golf si din Japonia si-au manifestat interesul de a participa la acest proiect.

O oaza de (relativa) liniste
Zona care ofera cele mai mari oportunitati din punctul de vedere al cooperarii economice este însa regiunea din nordul Irakului cunoscuta sub numele de Kurdistan. Un studiu realizat de reprezentantul Ministerului Economiei si Comertului la Bagdad, Cosmin Halacescu, releva ca principalele avantaje sunt legate de securitatea zonei, asigurata de Fortele de Securitate Irakiene (incidenta atacurilor teroriste este foarte scazuta aici), de importantele rezerve de titei existente, multe din acestea exploatate insuficient, dar si de deschiderea reprezentantilor firmelor si autoritatilor locale fata de produsele de pe piata est-europeana, având în vedere preturile competitive în raport cu produsele occidentale.

Turcia si Iran, principalii exportatori
Cerinte majore de pe piata Kurdistanului vizeaza sectorul agricol, în principal achizitionarea de utilaje, sectorul constructiilor civile si industriale (masini si echipamente, constructia de fabrici de ciment, otel beton pentru constructii, achizitionarea de lemn si alte materiale de constructii), dar si sectorul energetic, unde este nevoie de rafinarii de capacitate mica si medie.
Majoritatea produselor existente pe piata Kurdistanului sunt de origine locala si iraniana. Produsele importate (în principal din Turcia si Iran) sunt aduse în regiune pe cale rutiera, dar nu sunt în masura sa satisfaca nici cantitativ, nici calitativ cererea de pe piata locala. State precum Germania si Marea Britanie si-au anuntat deja intentia de a deschide birouri comerciale în aceasta zona, iar Austria are în vedere deschiderea unei linii aeriene regulate pe ruta Viena-Erbil.

Bulgarii, mai pragmatici
În Irak, ca si în mare parte din statele arabe, exporturile de bauturi alcoolice sunt sortite esecului. La 40 de grade Celsius, arabii se racoresc cu un ceai fierbinte. Asa ca o firma din Bulgaria s-a gândit sa exporte ceaiuri, în principal instant, si o face cu destul succes. "Este o afacere care merge foarte bine în tarile arabe, si asta vine din cultura lor. De altfel, ei nu consuma nici bauturi carbogazoase, la ei nu exista Sprite sau Coca-Cola", explica Monica Pericleanu, director de dezvoltare în cadrul Camerei de Comert si Industrie Bulgaro-Româna. Cifra de afaceri a firmei bulgaresti se învârte în jurul a câteva milioane de dolari anual.

Irakul se reconstruieste în Iordania
O buna ocazie de a lua contact cu procesul de reconstructie a Irakului este oferita de Târgul anual REBUILD IRAQ, care va avea loc în Iordania, în perioada 8-11 mai. Din pacate, evenimentul nu intra în rândul târgurilor care beneficiaza de finantare de la bugetul de stat, asa ca firmele interesate trebuie sa suporte costurile de închiriere a spatiului necesar (circa 330 euro/mp) si cheltuielile de deplasare. La târg vor participa oameni de afaceri si companii implicate în reconstructia Irakului din peste 48 de tari, cu activitati in constructii si materiale de constructii; telecomunicatii si IT, medicina; securitate, petrol si gaze, agricultura, apa si mediu, dar si produse generale de larg consum. Deocamdata, prin Romexpo s-au înscris opt firme, care vor participa cu standuri individuale pe o suprafata de 70 mp. Cum perioada de înscriere prin Romexpo a expirat pe 15 februarie, firmele interesate se mai pot înregistra, pâna pe 10 martie, prin Camera de Comert si Industrie Bulgaro-Româna.