Martisorul este definit ca un mic obiect de podoaba, legat de un fir împletit, rosu culoarea primaverii cu alb simbolizând iarna. El se ofera în dar ca semn al sosirii primaverii, mai ales femeilor, dar în anumite zone din Moldova fetele sunt
cele care ofera martisoare barbatilor. Daca initial era vorba de o simpla traditie, veche de 8.000 de ani, martisoarele au dezvoltat în timp o mica afacere, cu o piata de desfacere de numai câteva zile pe an.
Martisorul este definit ca un mic obiect de podoaba, legat de un fir împletit, rosu (culoarea primaverii) cu alb (simbolizând iarna). El se ofera în dar ca semn al sosirii primaverii, mai ales femeilor, dar în anumite zone din Moldova fetele sunt
cele care ofera martisoare barbatilor. Daca initial era vorba de o simpla traditie, veche de 8.000 de ani, martisoarele au dezvoltat în timp o mica afacere, cu o piata de desfacere de numai câteva zile pe an.
Unicitatea acestei "industrii" consta în faptul ca produsele realizate pot fi vândute doar în preajma zilei de 1 martie. Cu doua saptamâni înainte de aceasta data, zonele cu vad comercial se umplu de tarabe, iar in ultimele ore ale primei zile de primavara preturile scad masiv. Dupa 8 martie dispar de pe piata la fel de brusc cum au aparut si ce nu s-a vândut se pastreaza pentru primavara viitoare, cu speranta ca nu se vor demoda. În general, afacerea nu necesita investitii financiare mari, dar cere timp, imaginatie si îndemânare. Martisoarele au si un târg al lor, organizat anual de Muzeul Taranului Român, în perioada 25 februarie-1 martie, unde sunt expuse doar produse manufacturate.
Investitii mici, profit mare
Din punctul de vedere al ratei profitului, afacerea promite. Investitiile sunt mici, sumele variind între 300.000 si câteva milioane de lei vechi. Madalina Zavoianu, artist plastic cu scoala la Londra si la Haga, participa pentru prima oara la târgul de martisoare. A cumparat trei pachete de pasta de modelaj (60.000 ROL/bucata), pânza de sac (50.000 ROL/metru), culori, margele, plicuri si nelipsitele snururi (250 ROL/bucata). În total, investitiile ajung la circa doua milioane ROL. Din toate aceste materiale rezulta, dupa multe ore de munca, 500 de martisoare care vor fi vândute, fiecare, la un pret de circa 20.000-30.000 ROL. Rezulta un venit de 10-15 milioane de lei. Raportat la investitie, rentabilitatea pare de invidiat: fiecare leu investit aduce un profit de cel putin 8 lei. Problema principala consta în rulajele mici si în sezonalitatea puternica a afacerii. "Niciodata nu am iesit în pierdere. Indiferent ca am investit mai mult sau mai putin, am ramas tot timpul cu un profit, oricât de mic a fost", povesteste Lelia Spineanu, care participa la târg de la prima editie.
Târgul Martisoarelor
Taxa de participare la târg este 300.000 de lei pentru toate cele cinci zile de desfasurare. Pentru acesti bani, participantii beneficiaza de un spatiu de expunere în patru sali ale Muzeului Taranului Român. Numarul vizitatorilor a crescut de la an la an, ajungând la 10.000 de persoane în 2004 si la 16.000 anul trecut. Participantii sunt alesi de o comisie formata din muzeografi si cercetatori, iar la expozitie sunt admise doar produse artizanale, un criteriu important fiind originalitatea martisoarelor propuse. Pentru acest an, din cei 250 de solicitanti au fost selectionati 180 de mesteri traditionali si artisti plastici.
Cu dedicatie
Unele firme s-au adaptat la dezvoltarea pietei si ofera martisoare ceramice personalizate cu sigla companiei clientului. Magazinul virtual www. artatraditionala.ro ofera astfel de produse, realizate manual, dar solicita o comanda minima de 100 de bucati. Daca sunteti pretentios, puteti apela la Monetaria Statului, care ofera spre vânzare, în regim angro, martisoare din argint, argint aurit sau aur, la preturi cuprinse între 2,6 RON si 6,8 RON.
Taxa pentru ocuparea spatiului public
Afacerile mai mari cer însa si un vad comercial pe masura. Asa ca multi creatori de martisoare se grabesc sa gaseasca un spatiu cât mai central, de preferinta in Piata Romana sau în zona Universitatii. Pentru aceasta însa, este necesara parcurgerea unui set de proceduri birocratice, dar si plata unei taxe pentru ocuparea spatiului public. În sectorul 1, în acest sezon s-au depus aproximativ 700 de cereri, din care au fost aprobate 650. Cei selectionati au voie sa vânda produsele în perioada 20 februarie-8 martie. Costul pe metru patrat difera în functie de zona. În zona A (ultracentral), expunerea pe un metru patrat costa 0,9 lei pe zi, în timp ce în zona D pretul scade la 0,4 lei pe zi. Întrucât taxele sunt relativ mici, e de preferat plata acestora, având în vedere ca, pe lânga confiscarea produselor, comerciantii risca si amenzi cuprinse între 2 si 5 milioane lei, în cazul persoanelor fizice, si între 2 si 10 milioane lei pentru firme.