„Si vezi sa nu uiti sa bagi masina si telefonul la incarcat!" De fapt preocuparile noastre legate de timpul de viata al telefonului mobil ar putea sa se extinda si asupra autoturismului in cativa ani, daca vom intelege ceea ce americanii au priceput deja: masinile hibride sunt primul pas catre disparitia benzinei si motorinei din lista de cheltuieli, daca nu din ratiuni ecologice, macar din motive economice.
Sa poti circula o luna intreaga cu un singur rezervor de benzina este visul oricarui sofer, si mai ales al unuia care goneste cel putin 50 de kilometri pe zi. De ani buni, marii fabricanti de automobile au cautat alternative pentru combustibilii traditionali, constienti fiind ca rezervele se vor epuiza mai devreme sau mai tarziu, dar rezultatele au fost descurajatoare. Motivele esecurilor erau strans legate de conditiile pe care trebuia sa le indeplineasca un vehicul modern: sa aiba o autonomie rezonabila (in medie 400-500 de km), sa poata tine pasul cu traficul alert si sa poata fi realimentat usor, rapid si relativ ieftin.
Benzina si motorina indeplinesc conditiile. Dar pretul lor ne subtiaza tot mai mult portofelele, iar poluarea, in caz ca-i pasa cuiva, precizam ca e din ce in ce mai mare.
Perfect si simplu
Cele mai la indemana solutii, pentru oamenii platiti sa le gaseasca, s-au dovedit a fi motoarele electrice, aflate de altfel in atentia cercetatorilor de multa vreme. Aveau insa o mare hiba: nu treceau testele nici amenintate. Autonomia era de maximum 100 de km, schimbarea rapida a regimurilor de viteza era exclusa (toata lumea a vazut cu ce viteza ametitoare circula celebrele electrocare galbene din gari), iar incarcarea bateriei presupunea un proces destul de indelungat.
Ideea salvatoare, pe cat de simpla, pe atat de geniala, a aparut atunci cind a fost conceput primul model de vehicul hibrid. Adica unul care sa fie propulsat mixt. Cam pe principiul celebrei minimobre: ca sa pornesti, dadeai la pedale; ca sa prinzi viteza, te bazai pe motor; in fine, cind benzina ramanea doar o amintire, dadeai din nou la pedale. Asadar, specialistii s-au pus pe construit o masina cu propulsie hibrida. Numai ca, de data asta, la pedale dadea motorul electric, iar concubinajul dintre acesta si motorul cu benzina s-a dovedit a fi unul din ce in ce mai fericit.
Japonezii electrici
Investitiile in demararea proiectelor de autovehicule hibride s-au facut aproape in paralel atat in Japonia, cat si in SUA, dar primul model de serie a fost prezentat de Toyota, in 1997. „Prius" era destinat doar pietei japoneze si s-a vindut in 18.000 de exemplare in primul an, facandu-i pe producatori sa fie mai mult decit optimisti. In numai doi ani au fost dezvoltate concepte in uzinele Honda (modelul EV Plus), General Motors (un turism EV1 si un pickup S-10), Ford (Ranger electric) si din nou Toyota (o versiune a celebrului RAV4), toate fiind prezentate inainte de sfarsitul secolului XX. Au mai urmat modelele de serie Honda Insight, un adevarat succes, o noua versiune a Toyota Prius, Honda Civic si, anul trecut, Ford Escape, primul SUV hibrid de serie, volumul total al vanzarilor de vehicule-hibrid depasind deja 100.000.
Cornul abundentei
Cum functioneaza totusi un auto-hibrid, ca sa poata face o economie substantiala fara a pierde din aptitudinile tehnice? Este si simplu, si complicat.
In primul rand, motorul clasic, cu aprindere interna, este mult mai mic. Asta pentru ca s-a demonstrat ca un motor redus are un randament mai bun pentru o caroserie bine proportionata. In principiu, se folosesc motoare de 1,5, maximum 2 litri, echipate cu sistem de management al cilindrilor, pentru o economie de carburant. Motorul electric este alimentat de la o baterie dispusa de regula sub podeaua masinii, astfel incat sa nu ocupe din spatiul pentru bagaje. Transmisia este comuna si, daca primele variante de hibride erau actionate de cele doua motoare dispuse in serie (motorul cu benzina actiona un generator care incarca bateria, iar bateria actiona motorul electric), acum toate modelele au motoarele dispuse in paralel. Asadar, in orice moment, puterea celor doua propulsoare se cumuleaza si poate depasi 200 CP, cu un consum de 5-6 litri la 100 km. Aproape de necrezut. Cel mai important aspect este insa ca la ultimele versiuni fabricate bateriile nu mai trebuie NICIODATA incarcate, ele devenind un fel de corn al abundentei energetice. De fapt, de la baterii a inceput marea provocare a fabricantilor de hibride.
Lectia de fizica
Pentru a creste randamentul, inginerii au cautat noi solutii care sa asigure un consum cat mai mic si o incarcare cat mai eficienta a acumulatorului. Pe langa interventiile la aerodinamica, la greutatea masinii, la calitatea cauciucurilor, specialistii au dezvoltat electromotorul care in timpul franarii se transforma in generator. In timpul unei franari cu un vehicul clasic, energia cinetica pe care o are masina in miscare se transmite discurilor de frana, care o risipesc mai departe in atmosfera sub forma de caldura, dupa principiul „nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma". Inginerii s-au gandit ca pot folosi aceasta energie si astfel au redirijat-o catre electromotor, care o transforma in curent electric, asa cum face alternatorul de pe o masina obisnuita. In plus, ajuta la franarea propriu-zisa, facand-o mai eficienta. Simplu. Asa se face ca orice apasare pe pedala de frana incarca bateria, iar in-carcarea acesteia la o statie fixa devine inutila. Daca in situatii extreme bateria este foarte descarcata si nu mai poate roti electromotorul, se poate cupla doar motorul cu benzina, iar acumulatorul se incarca rapid.
Multi cai, putini bani
Revenind la motivele care au condus la dezvoltarea automobilelor-hibrid, trebuie sa ne amintim de cate ori am discutat fiecare dintre noi, in ultima luna, despre consumul propriei masini sau despre cel al masinii mult visate. Dorinta de a avea mai multi cai putere la dispozitie implica un motor mai mare si un consum pe masura. Dar cu reactii in lant in bugetul familiei. Privind lucrurile astfel, aparitia hibridelor este justificata. De exemplu, Honda Civic Hybrid, foarte asemanatoare cu modelul Civic obisnuit, are un motor pe benzina de 1,3 litri, cu 4 cilindri in linie, 8 valve si un motor electric, impreuna generand 85 CP. Consumul urban de carburant este de maximum 5 l/100 km, iar rezervorul de 52 de litri asigura o autonomie de 1.000 de kilometri! Toyota Prius se bucura de o putere de 110 CP cu un consum de benzina de sub 4 litri urban, iar viitorul SUV Lexus RH400 va avea o putere totala de 270 CP, cu un consum mediu de 8,5 l la 100 de km.
Tranzitia catre „fuel cell"
Dupa cum se vede, demonstratia pentru potentialii cumparatori este simpla, insa cei mai mari dusmani ai acestor vehicule sunt producatorii de carburanti. Un calcul simplu scoate la iveala faptul ca o astfel de masina face o economie de 30-40 la suta pentru o putere egala, iar tehnologia folosita (managementul de admisie a carburantului face ca pe autostrada, la viteza constanta, consumul de benzina sa fie zero, viteza fiind mentinuta doar cu electromotorul) va reduce consumul tot mai mult. Daca tinem cont de faptul ca numarul acestor masini creste pe zi ce trece, putem sa constatam ca pierderile suferite de statiile de benzina sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari anual. Si asta e doar inceputul, mirosul de faliment fiind tot mai pronuntat.
Din fericire pentru evolutia hibridelor, guvernele statelor in care se comercializeaza deja acest tip de masini au luat masuri pentru a-i incuraja pe producatori si a face mai usoara lupta acestora cu marii petrolisti. In SUA fabricantii de automobile sunt obligati sa mentina o medie a consumului (la totalul de masini vandute) de 8,55 litri la 100 de km. Adica, pentru a putea vinde bolizii care aduc profituri substantiale, dar consuma 20-30 de litri la suta, trebuie sa vanda si modele economice. In Europa, primele state care s-au implicat sunt Germania, Marea Britanie, Franta si Spania. Guvernele ofera subventii cumparatorilor de masini-hibrid, fiind vorba despre 1.000 sau chiar 2.000 de euro acordati sub forma de reduceri la impozitul pe venit.
Un ultim inamic al hibridelor in Europa este motorina. Motoarele diesel, atat de urate de americani, sunt pe placul europenilor tocmai pentru economiile de carburant raportate la neasteptatele performante pe sosea. Cresterea pretului pentru carburantul diesel va face insa ca hibridele sa castige teren si pe batranul continent. Producatorii europeni au inceput sa lucreze la propriile proiecte, in timp ce Toyota Prius a fost declarat automobilul anului 2005 in Europa, unde s-au vandut deja 8.500 de bucati. Mai e putin pana vom afla ca Logan are si o versiune hibrid.
Cu toate acestea, analistii sustin ca dieselul si motorul hibrid reprezinta doar etapa de tranzitie catre motoarele cu „fuel cell". Astea ce mai sunt? Motoare actionate de o baterie cu hidrogen si oxigen obtinute din apa. Dar parca suna prea frumos cand spui ca masina ar putea sa mearga cu apa de la robinet!
