La nivelul anului 2004, România aloca cele mai mici fonduri pentru cercetare dintre toate statele Uniunii Europene. Potrivit ultimei statistici a Eurostat, în urma cu doi ani, statul a cheltuit pentru cercetare 235 milioane euro, în vreme ce vecinii din Ungaria au alocat o suma tripla: 721 de milioane de euro. Colac peste pupaza, la acest capitol dam mai multi bani la UE decât luam. În Occident, totalul fondurilor cheltuite pentru activitati de cercetare-dezvoltare se ridica, în 2004, la aproape 200 de miliarde euro.
Potrivit obiectivelor stabilite prin strategia Lisabona, cheltuielile de cercetare-dezvoltare la nivelul UE vor trebui sa reprezinte, la orizontul anului 2010, 3% din PIB, din care 1% din fonduri publice si 2% din fonduri ale agentilor economici. Aceasta decizie devine obligatorie si pentru România, odata cu obtinerea statutului de membru cu drepturi depline. Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul a decis dublarea bugetului alocat pentru cercetare în 2006, pâna la nivelul de 0,4% din PIB. Paradoxal, desi are fonduri insuficiente, România finanteaza proiectele de cercetare ale statelor europene. Asta pentru ca rata de recuperare a fondurilor de la UE pentru cercetare si educatie era, în primele patru luni ale anului 2004, de numai 18% din totalul contributiei României la bugetul Uniunii. Pentru a reduce acest decalaj, Guvernul a înfiintat, în 2005, Oficiul Roman pentru Stiinta si Tehnologie pe lânga UE, prin intermediul caruia institutiile din cercetare sunt sprijinite în vederea accesarii fondurilor europene, inclusiv prin participarea la consortii europene pentru proiecte de cercetare. Iar bani sunt suficienti: bugetul total al Programului Cadru 6, principalul instrument al UE de promovare si finantare a cercetarii în Europa, se ridica la impresionanta suma de 17,5 miliarde euro, reprezentând aproape 5% din cheltuielile totale pentru cercetare în statele membre ale UE.

Cine poate sa ceara finantare?
Obiectivul principal al proiectului este crearea unei "Zone Europene de Cercetare", prin încurajarea cooperarii în domeniul stiintei si tehnologiei. Programul îsi propune si crearea unei complementaritati a actiunilor de cercetare care au loc în Europa, astfel încât sa se evite suprapunerile în eforturile financiare. PC 6 este destinat tuturor tarilor candidate la UE si finanteaza toate formele de organizare cu personalitate juridica implicate în cercetare, diseminare sau aplicare a rezultatelor acesteia. Aici intra institute de cercetare, institutii de învatamânt (universitati, studenti, cercetatori, profesori etc.), IMM-uri sau asociatii ale acestora, precum si companii active în domeniul inovarii. Pentru a deveni beneficiarele unei finantari în cadrul programului PC6, IMM-urile trebuie sa intre în consortii cu institute de cercetare sau cu orice alta structura care sa contribuie cu un proiect de cercetare. O conditie esentiala pentru accesarea finantarilor oferite în cadrul PC 6 este prezentarea unui proiect care sa fie rezultatul colaborarii cu o entitate dintr-o alta tara candidata la UE. Identificarea potentialilor parteneri poate fi facuta prin accesarea site-ului oficial al programului, la adresa www.cordis.lu/ fp6/partners.htm.
Proiectele pot fi conduse doar de statele membre si statele asociate candidate, precum România, Bulgaria, Turcia, Croatia. Pot participa la proiecte si state din afara spatiului european, în conditiile stabilite de acordurile existente între CE si statul interesat. În cadrul acestui program nu exista nici o cooperare cu Afganistan, Irak, Iran, Libia, Myanmar si Coreea de Nord. Alte patru tari (Cuba, India, Israel si Pakistan) sunt excluse de la participarea la PC6 EURATOM privind cercetarile nucleare.

Participarea la PC 6
Potrivit datelor Comisiei Europene, pâna la data de 5 mai 2005 România a depus 2.720 de propuneri de proiecte prin care se solicitau finantari pentru cercetare în valoare totala de 442,82 milioane euro. Dintre acestea au fost selectate doar 313 propuneri, cu o valoare totala de 34,33 milioane euro. Rata de succes din punctul de vedere al numarului de proiecte depuse este de 11,5%. În ceea ce priveste rata succesului la finantare, cifra este si mai mica: 7,75%. Comparativ cu contributia României la bugetul PC 6 în perioada 2003-2005, rezulta o rata de recuperare de 66% din fondurile totale. Aceste sume iau în calcul însa si ajutorul primit de România prin programul PHARE, care acopera jumatate din contributia României la PC 6. Fara acesti bani, am fi recuperat doar o treime din fondurile platite de la bugetul de stat.

Cercetarea nucleara rezista
Cei mai multi bani au fost atrasi în contul proiectelor SSA pentru încurajarea cooperarii internationale, unde România a reusit sa obtina granturi europene în valoare de 10,34 milioane euro. Pe locul doi se situeaza cercetarea în domeniul tehnologiilor pentru societatea informationala, cu finantari de peste 10 milioane de euro. Una dintre cele mai mari rate de succes, atât din punctul de vedere al numarului de proiecte acceptate, cât si al finantarilor aprobate, se înregistreaza la granturile acordate în cadrul programului EURATOM, dedicat cercetarii nucleare. Din cele 17 propuneri depuse de România, cu o valoare totala de 1,55 milioane euro, au fost finantate noua, în valoare totala de 572.000 euro. Scoruri bune obtin proiectele pentru coordonarea de activitati de cercetare, cu o rata de succes la finantare de 36,3%, dar si sectorul aeronautica si spatiu (26,6%). Probleme mari se pare ca avem la cercetarea în stiintele vietii si biotehnologii pentru sanatate, unde au fost depuse 102 proiecte în valoare totala de 31,45 milioane euro, dar au obtinut finantare doar 15, cu o valoare acceptata de 733.000 euro. La capitolul nanotehnologii si nanostiinte, cercetatorii români au propus 400 de proiecte în valoare de peste 45 milioane euro, dar forurile europene au considerat demne de finantare doar 20, în suma totala de 2,16 milioane euro.

TVA si costuri neeligibile
Raportarile la CE trebuie transmise fara taxa pe valoarea adaugata, în conditiile în care granturile nu sunt considerate servicii si nu pot contine TVA. În categoria costurilor neeligibile intra si dobânda datorata, provizioanele pentru posibile viitoare pierderi, pierderile generate de cursul valutar, beneficiile din capital, datoriile sau cheltuielile excesive. Taxe care nu sunt indirecte si care nu sunt identificabile pot fi incluse în costurile eligibile. Aici intra, spre exemplu, unele taxe de aeroport, considerate mai degraba directe.

Facilitati
Pentru a creste rata de recuperare a contributiei nationale platita în contul cercetarii europene, statul a gândit o serie de masuri care sa contribuie la facilitarea accesului fondurilor europene dedicate acestui domeniu. Astfel, din anul 2003 s-au introdus mai multe facilitati pentru participantii la PC 6, care constau în principal în acordarea de sprijin financiar pentru participarea la întâlnirile din spatiul european privind realizarea propunerilor de proiecte sau în premii pentru conducatorii stiintifici si pentru manageri în cazul depunerilor de propuneri eligibile si pentru proiectele finantate. Prin Programul National CORINT se acorda un sprijin financiar pâna la o valoare de 50% din valoarea proiectului european, în functie de tipul de proiect si de cât finanteaza UE.


Teodor Nicolaescu este considerat omul care i-a ridicat imperiul financiar lui Sorin Ovidiu Vântu, alaturi de Nicolae Popa si Ioana Maria Vlas. Acum este cercetat penal si dat in judecata chiar de fostul sau patron. Pretinde ca nu a pus nici un ban deoparte, iar averea sa consta intr-un apartament si o masina care a parcurs deja distanta de la Pamant la Luna. Cariera de economist a lui Teodor Nicolaescu a fost promitatoare inca de la inceput. Înainte de revolutie a fost cercetator la Institutul de Economie Mondiala, unde i-a avut ca sefi pe Mugur Isarescu si pe Eugen Dijmarescu. Dupa 1989 devine consilierul ministrului economiei pe probleme de comert exterior, iar din 1992 - director general la Agentia Nationala pentru Privatizare. Este unul dintre "parintii" cuponiadei, dar si al Bursei de Valori Bucuresti. Cariera sa administrativa se întrerupe în 1995, dupa ce îl cunoaste pe Sorin Ovidiu Vântu, si decide sa se mute cu arme si bagaje în sectorul privat. La acea vreme, este prezentat în presa ca unul dintre putinii români care aveau un salariu cu sase zeroruri. Dezastrul sau începe odata cu prabusirea FNI, care antreneaza Banca Româna de Scont, unde ocupa functia de director. În 2001, este arestat pentru o frauda de aproape 20 de milioane de dolari. Iese din arest dupa un an si sase luni, cu hipertensiune si un infarct la activ. La patru ani de la prabusirea BRS, nu regreta colaborarea cu faimosul domn SOV... Dintre cei trei "locotenenti" ai lui Vântu, Popa a fugit din tara, Ioana Maria Vlas este în puscarie, iar Nicolaescu îsi asteapta înca sentinta.