Uniunea Europeana a alocat României, pentru urmatorii opt ani, peste 30 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a fondurilor europene vor putea fi accesate însa dupa aderarea la UE. De la acest moment, vom avea de cheltuit, în medie, peste patru miliarde de euro anual. Pâna atunci, anul 2006 anunta fonduri europene record: peste un miliard de euro, în principal prin programele PHARE, ISPA si SAPARD.
Conform proiectului de buget aprobat de Consiliul European la sfârsitul anului trecut, dupa mai bine de 30 de ore de negocieri, pachetul financiar aprobat pentru România în perioada 2007-2013 se ridica la circa 30 de miliarde de euro, în contul fondurilor pentru Politica de Coeziune si Agricultura. Banii europeni includ sumele prevazute în Tratat, în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro, dar nu iau în calcul finantarile care vor intra în tara pentru Capitolul 1.a. - Competitivitate, Capitolul 3.a. - Spatiul de libertate, securitate si justitie si Capitolul 5. - Administratie, care nu sunt cuantificabile la acest moment pentru România. În situatia fericita în care liderii europeni nu decid amânarea integrarii, anul 2007 va aduce României doua miliarde de euro, respectiv dublul fondurilor alocate pentru întreg anul 2006.

România surclaseaza Bulgaria
În contul Capitolului 1.b. - Coeziune, România va primi, în perioada 2007-2013, echivalentul a 3,7983% din produsul intern brut. Momentul de referinta luat în calcul de UE este PIB-ul anului 2004, în suma de 58,9 miliarde de euro, conform prognozei din primavara anului 2005 a EUROSTAT, cu o crestere economica medie de 5,6% în intervalul 2007-2013. În cifre, procentul corespunde unei valori de 19,4 miliarde de euro. Bulgaria, cu o populatie de aproape opt milioane de locuitori, primeste doar o treime din fondurile alocate României. La Capitolul 2 - Agricultura, sub titulatura specifica Bruxelles-ului "Politica Agricola Comuna, pilierul 1 (plati directe si masuri de piata)", în România vor intra, în acelasi interval de timp, 5,302 miliarde euro. Dintre acestia, 1,613 miliarde euro sunt alocati perioadei 2007-2009. Din totalul fondurilor acordate la acest capitol, 4,3 miliarde de euro reprezinta plati directe acordate fermierilor, care nu necesita co-finantare din partea statului român. Si aici România reuseste sa obtina o "felie" mai mare decât Bulgaria, care primeste de la UE doar 2,667 miliarde de euro.
Alte 6,352 miliarde vor intra în România, în acelasi interval de timp, în contul Dezvoltarii rurale, dar aceste sume nu sunt deocamdata confirmate. 2,308 miliarde de euro sunt alocati perioadei 2007-2009. Pentru programele PHARE CBC (Cooperare Transfrontaliera) 2005, România obtine o alocare totala de 34 milioane euro, defalcata pe cele cinci granite astfel: 8 milioane euro pentru granita cu Bulgaria; 5 milioane euro pentru granita cu Ungaria; 7 milioane euro pentru granita cu Moldova; 9 milioane euro pentru granita cu Ucraina si 5 milioane euro pentru granita cu Serbia si Muntenegru.

Finantari decalate
Pentru 2006, România are de cheltuit fonduri europene în valoare de aproximativ 1,155 miliarde euro, conform comunicarii care a însotit raportul Comisiei Europene, ne-a declarat negociatorul-sef al României în relatia cu UE, Leonard Orban. Suma reprezinta un record pentru tara noastra, comparativ cu finantarile anuale anterioare. Acesti bani nu vor fi cheltuiti însa integral în 2006, avertizeaza Leonard Orban, desfasurarea programelor aprobate putând sa se întinda pe mai mult de doi ani. "Exista o diferenta de timp între alocarea financiara si cheltuirea efectiva a acestor bani. Unii dintre acesti bani se vor cheltui în 2007, dar majoritatea vor fi atrasi în 2008. În momentul de fata, de exemplu, banii care se vor cheltui în 2006 provin din PHARE 2004", explica el.

Agricultura, marea favorita
Agricultura va ramâne si dupa aderare unul dintre sectoarele care vor beneficia de cele mai solide finantari europene. Pentru anul 2006, pe acest segment pot intra în România 643 milioane de euro în contul programului SAPARD. Fondurile aferente anului 2006 sunt repartizate pe opt directii principale. Cele mai importante sume sunt alocate Masurii 3.1 "Investitii în exploatatii agricole", pentru care putem cheltui 157,438 milioane euro. Urmeaza "Dezvoltarea infrastructurilor rurale", unde UE pune la bataie 139,528 milioane euro. Pentru "Îmbunatati-rea prelucrarii si marketingul produselor agricole si piscicole" avem la dispozitie 97,714 milioane euro, în vreme ce Masura 3.4 - "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice" poate aduce României 92,169 milioane euro. Sume importante sunt alocate silviculturii (74,5 milioane euro), agriculturii ecologice (23 milioane euro) si "Îmbunatatirii structurilor pentru calitate, controlul veterinar si fitosanitar si al calitatii produselor" (21,5 milioane euro). Alte 8,5 milioane de euro vor intra în România în contul Masurii 3.2 - "Constituirea grupurilor de producatori".

Plati de 440 milioane euro
Pâna în prezent, în contul programului SAPARD au fost contractate 1.912 proiecte. Fondurile nerambursabile SAPARD atrase de aceste proiecte sunt de 710 milioane euro, fiind efectuate deja plati catre beneficiari de circa 440 milioane euro. În cadrul Programului SAPARD se acorda fonduri nerambursabile pentru proiecte publice (infrastructura rurala si modernizarea laboratoarelor publice sanitar-veterinare, în contul Masurilor 2.1 si 1.2) si private (industria agroalimentara, exploatatii agricole, diversificarea activitatilor economice, constituirea grupurilor de producatori, agricultura ecologica, silvicultura, corespunzatoare Masurilor 1.1, 3.1, 3.4, 3.2, 3.3 si 3.5). În cazul proiectelor publice, contributia SAPARD este de 100%, în timp ce pentru proiectele private contributia SAPARD este de 50%. Ca un sprijin suplimentar, tinerii fermieri beneficiaza, pentru exploatatiile agricole, de o cofinantare SAPARD de 65% daca investitia se realizeaza în zona montana.

Ianuarie aduce 100 milioane euro
La sfârsitul lunii ianuarie expira termenul pentru depunerea proiectelor de finantare SAPARD pentru trei Masuri, cu o valoare totala ce poate fi atrasa de aproape 100 de milioane de euro. Co-finantarea nationala în contrapartida banilor europeni depaseste 33 de milioane de euro. În cadrul celor trei sesiuni, pot fi solicitate finantari pentru o gama variata de activitati din domeniul agricol, printre care investitii în productia de lapte si produse lactate, carne, legume, fructe, vin, dar si activitati turistice si mestesugaresti, acvacultura sau cresterea melcilor si a broastelor.