AVAS a dat recent publicitatii suma pe care o mai are de recuperat de la bancile devalizate in anii "90 - 5 miliarde de dolari. Perioada respectiva s-a incheiat de mult (din fericire), dar se pare ca sloganul publicitar al Bancorex - "O banca pentru mileniul trei" - era numai pe jumatate adevarat. Se referea doar la "gaurile negre"...
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) are de recuperat, de la peste 73.600 de datornici, creante în valoare de peste 5 miliarde de do-lari, preluate în perioada 1999-2005. Sumele pe care AVAS va trebui sa le recupereze în contul a patru institutii de credit (fostele banci Bancorex si Banca Agricola, Banca Comerciala Româna-BCR si Casa de Economii si Consemnatiuni-CEC) reprezinta 37% din valoarea totala.
Diferenta pâna la 5 miliarde de dolari este acoperita de valori destinate Ministerului Finantelor Publice (24%), Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (20%), fostei Companii de Petrol si Gaze (11%), societatilor Distrigaz Sud si Distrigaz Nord (5%) si filialelor Electrica - Banat si Dobrogea (2%), respectiv Oltenia si Moldova (1%).

Executarea silita, ultima sansa
Pentru recuperarea creantelor neperformante, AVAS a initiat anul trecut procedurile de executare silita în cazul a 56.417 datornici si a poprit conturile bancare a peste 9.700 de firme. Potrivit datelor preliminate ale AVAS, valorificarea de active (bancare, creante comerciale, creante preluate de la Ministerul Finantelor Publice sau de la Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate) a adus institutiei, în 2005, venituri de 427 milioane lei, cu 24,1% mai mult fata de suma bugetata. Institutia s-a angajat, prin bugetul din 2006, sa valorifice creante în valoare de 170 de milioane de lei.

Datornicii interni...
Cea mai blanda "banca" nu a fost insa Bancorex, ci statul insusi. La ora actuala, de la buget sunt "imprumutate" peste 4 miliarde de euro. Avantajul principal al neachitarii obligatiilor catre stat au fost evidente: penalitatile platite erau foarte mici, incomparabile cu costul unui credit bancar. În plus, te puteai trezi si cu o scutire de datorii. Statul a justificat tot timpul ca aplicarea unor masuri dure de recuperare a datoriilor ar fi avut un impact social extrem de dur pentru zeci de mii de angajati.

...si cei externi
Datoriile pe care Romania le are de recuperat de la tarile imprumutate de Ceausescu sunt si mai consistente - 6 miliarde de euro. Bineinteles, in acest caz nu s-a recuperat mai nimic. Cele mai optimiste proiectii indica o rata de recuperare posibila de numai 15 centi la dolarul pe care strainii ar trebui sa ni-l dea. Sumele cele mai mari trebuie recuperate din Irak si Cuba.

"Vestul Salbatic" in varianta romaneasca
Schemele prin care in perioada 1995-1999 o serie de banci au fost pur si simplu jefuite ni se par acum cel putin puerile. De asemenea, este greu de inteles cum un functionar bancar putea crede ca un client care aducea drept garantie, de exemplu, un rond de flori este de buna-credinta. Datele pe care le publicam ne-au fost puse la dispozitie de lichidatorii unor banci comerciale falimentate deceniul trecut.

- Bancorex acorda, in 1994, un credit de un milion de dolari unei fabrici din Slobozia si accepta ca aceasta sa garanteze cu rondul de flori din fata intreprinderii si cu poarta de la intrarea principala.
- O alta banca romaneasca (avand sediul central in Transilvania) acorda un credit de 1,5 milioane de dolari si accepta ca garantie o turma de oi. Banca este inca in functiune, iar angajatii ei cauta si acum animalutele. Si banii, bineinteles.
- Bankcoop acorda un credit de 2,5 milioane de dolari si primea o garantie in premiera mondiala: un cimitir de la marginea Bucurestiului. Recent, cimitirul a fost vandut cu 100.000 de dolari de catre lichidator.
- Schema la Banca Albina: se dadea un credit de un miliard de lei, se gira cu o casa care valora 200 de milioane. Logic, nu se returna creditul, iar banca vindea casa. Debitorul ramanea asadar cu un profit "brut" de 800 de milioane de lei. 200 de milioane se reintorceau la conducerea bancii prin spate, nu pe la ghiseu, iar cel care luase creditul avea un profit net de 600 de milioane lei.
- In 1998, un patron din Botosani avea datorii la o banca comerciala de 4 miliarde de lei. Afaceristul a garantat sumele cu o locomotiva si cu 2,5 km de cale ferata, achizitionate in 1996. Acestea valorau 400 milioane de lei. Dar nimeni nu voia sa le cumpere.
- "Don Vicky" din Oradea, specializat in obtinerea de credite si apoi folosirea banilor pentru cumpararea mai multor ferme de porci, a reusit, in 1994, sa smulga un credit de 200 de milioane lei. Incurajat de prima reusita, el a pagubit, in decurs de doi ani, Credit Bank cu 85 milioane lei, Bankcoop - cu suma de 1,379 miliarde lei si apoi a luat inca 1,069 miliarde lei de la alta banca comerciala. Toate creditele obtinute de "Don Vicky" au fost garantate cu aceleasi bunuri mobile si imobile. Vestea si mai rea era ca nici unul dintre bunurile respective nu exista. Dar nu a verificat nimeni.

Cele mai importante scandaluri bancare
Credit Bank
In 1996, BNR inainteaza in instanta cererea de introducere a procedurilor de reorganizare sau lichidare judiciara. Au existat 42.000 de pagubiti, iar suma totala depusa de acestia in banca a fost de 220 de miliarde lei. 55 din numarul total al debitorilor aveau datorii de peste 10 miliarde lei. Printre datornici figurau Leonida Teoharie, cu 163,15 miliarde lei (prin firma Darianne International), Ilie Alexandru, cu 146,3 miliarde lei (prin firmele Almir Slobozia si Poiana Ialomitei), Sever Muresan, cu 69,5 miliarde lei (East Europ Trading), Alpha Constructii si Investitii Imobiliare cu 11,2 miliarde de lei.

Banca Columna
In 1997 incepe un proces intre Banca Columna, Fondul Proprietatii de Stat si CEC. Procesul dureaza sase ani, iar cele doua institutii ale statului nu reusesc sa-si recupereze banii depusi in conturile Bancii Columna. FPS are aproape 20 milioane de dolari de recuperat, iar un depozit devenit indisponibil pentru CEC totalizeaza 47 miliarde de lei. La aceste sume se adauga dobånzile, iar tergiversarile in proces au loc tocmai din cauza nivelului acestora. Banca Columna nu recunoaste dobanzile ce ating 360% pe an, rezultate din penalitati de intarziere a platilor catre Fondul Proprietatii de Stat. Banca Columna si-a inceput declinul pe "mana" firmelor membre ale grupului Eurocolumna, prin acordarea de credite fie in vederea achizitionarii de actiuni de la FPS, fie pentru finantarea activitatii curente a acestora (cazurile Amonil Slobozia sau Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu-Magurele).

Banca Albina
Banca Albina este prima astfel de institutie pentru care BNR a obtinut falimentul. Mai exista un record: totalul creditelor neperformante a depasit 99% din capitalul bancii. Depunatorii persoane fizice si-au recuperat banii, de la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (361 miliarde lei in total). Intrarea bancii in incapacitate de plata a fost efectul politicii manageriale potrivit careia unui singur grup de firme, condus de un italian, i-a fost acordata cea mai mare masa a creditelor.

Bankcoop
Dupa Albina, urmeaza Bankcoop. Tribunalul a hotarat intrarea in faliment a bancii si a numit doi lichidatori: SC Reconversie si Valorificare Active si PricewaterhouseCoopers. Depozitele populatiei la aceasta banca au insumat 2.700 de miliarde de lei. Banii au fost returnati deponentilor de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, care s-a imprumutat la BNR cu 2.000 de miliarde de lei pentru a face fata platilor. Principalul vinovat de prabusirea bancii a fost gasit in persoana lui Alexandru Dinulescu.

BIR
Anul 2000, luna mai, este momentul cand au inceput problemele pentru Banca Internationala a Religiilor. Conducerea acesteia a semnat cu grupul britanic de investitii Jaquila un acord prin care firma straina intra in posesia a 60% din capitalul social al bancii, majorat la 500 de miliarde de lei. Banii nu au mai sosit, iar BNR a cerut justitiei falimentul BIR. Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a trebuit sa "faca rost" de aproximativ 2.500 de miliarde de lei, cat reprezentau depozitele populatiei la aceasta banca. BIR este a treia banca pentru care BNR a cerut falimentul.

Bancorex
Bancorex a scapat si de lichidare, si de privatizare. La sugestia Fondului Monetar International, Guvernul a decis lichidarea ei prin... fuziune. Ea a fost inglobata in Banca Comerciala Romana, fara drept de apel. Pierderile totale ale Bancorex au atins aproape 2 miliarde dolari.

Banca Agricola
Prabusirea Bancii Agricole a fost ocolita prin preluarea pierderilor - de aproape un miliard de dolari - la datoria publica interna. Scandalurile care au zguduit Banca Agricola au atins apogeul atunci cand la conducerea ei se afla Liviu Panait Istrati, in prezent disparut. Scenariul a fost comun, dar eficient: plasamente nerentabile, credite fara acoperire, management defectuos. Pagubele i-au costat pe contribuabili peste un miliard de dolari, bani dati de Guvern pentru a salva banca de la faliment. Acest lucru inseamna ca fiecare roman a "donat" bancii 30 de dolari.