Aeroport "virtual" cu bani cat se poate de reali

de Mihai Petrescu in Tehnologie & IT pe 2 Decembrie 2005, 00:00

  • print
  • rss

Posta electronica este a patra sursa de valuta a Nigeriei, dupa petrol, gaze naturale si cacao. Chiar daca metoda "scrisorilor nigeriene" este deja renumita in lume, se gasesc in continuare, pe Internet, naivi care cred ca pot castiga bani doar tastand un document pe calculator.

Posta electronica este a patra sursa de valuta a Nigeriei, dupa petrol, gaze naturale si cacao. Chiar daca metoda "scrisorilor nigeriene" este deja renumita in lume, se gasesc in continuare, pe Internet, naivi care cred ca pot castiga bani doar tastand un document pe calculator.
Folosindu-se de scrisori nigeriene, un grup de escroci a reusit sa dea un tun de 242 milioane dolari, falimentand o banca braziliana. Trei dintre acestia au fost condamnati saptamana trecuta de un tribunal nigerian, dar s-au recuperat numai 121,5 milioane dolari.
In ultimii ani e foarte probabil sa fi primit si dumneavoastra un e-mail din partea cuiva de care nu ati auzit, dar care va promite o suma cu multe zerouri, in dolari. Expeditorul e un avocat care va anunta ca aveti de ridicat o mostenire fabuloasa, fiica unui ministru african a carui avere a fost confiscata abuziv si va roaga sa o ajutati sa recupereze cateva zeci de milioane de dolari sau alta persoana foarte interesata de bunastarea dumneavoastra. Da, e o scrisoare nigeriana. Majoritatea utilizatorilor recunosc escrocheria, iar mesajul ajunge la cosul de gunoi. Din pacate, exista insa si foarte multi naivi pe Internet.

O adevarata industrie
Nigerienii au devenit cunoscuti pe Internet prin celebrele lor scrisori. E o faima de care nu vor scapa prea curand, la fel cum noua, romanilor, ni s-a dus vestea din cauza hackerilor prea talentati. Marea diferenta este ca nigerienii chiar au facut bani din scrisori. Unii spun ca asta ar fi a patra sursa de venituri in valuta a tarii, dupa exportul de petrol, gaze naturale si cacao.

Exista si bancheri prosti
Ultimii naivi de genul acesta au bagat in faliment banca la care lucrau, fiind de acord sa finanteze constructia unui aeroport in capitala Nigeriei, Abuja. Emmanuel Nwude a primit 25 de ani de inchisoare, iar Nzeribe Okoli 12 ani, in urma unei negocieri prin care au fost de acord sa recunoasca 16 din cele 91 de acuzatii care le-au fost aduse si sa dea inapoi bunuri in valoare de 121,5 milioane dolari victimelor escrocheriei. Amaka Anajemba a fost condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare dupa ce a acceptat sa returneze 48,5 milioane de dolari bancii braziliene Noroeste, intrata in faliment dupa "corespondenta" cu nigerienii. Escrocii obtinusera banii promitand unui angajat al bancii un comision gras daca finanteaza constructia aeroportului.

Comision in schimbul ajutorului
Expeditorul unei "scrisori nigeriene" va cere confidentialitate maxima, iar afacerea pe care v-o propune este urgenta. In cazul in care va stie numele, zice ca l-a obtinut de la o institutie internationala (musai cu o denumire pompoasa) sau de la cineva care v-a recomandat drept o persoana cu inalte calitati morale. De fapt, l-a obtinut odata cu adresa dumneavoastra de mail, de pe cine stie ce site, folosind tehnici specifice spam-ului (mesaje comerciale nesolicitate).
De obicei, cel care va propune afacerea se afla intr-o situatie delicata din care dumneavoastra il puteti ajuta sa iasa. Are nevoie de un partener din strainatate prin intermediul caruia sa scoata o suma mare de bani (zeci de milioane de dolari) din tara sa, pe care sa o depuna in contul dumneavoastra. In schimbul ajutorului, promite un comision gras. Ca sa va castige increderea, va cere sa-i spuneti o adresa la care sa va trimita hartii doveditoare. Evident, dovezile sunt false. Ulterior va cere sa-i spuneti toate datele contului dumneavoastra bancar, ca sa va trimita banii sau va roaga sa deschideti un cont in strainatate in care sa depuneti cateva mii de dolari sau sa trimiteti suma in cauza ca sa deschida el un cont pe numele dumneavoastra.

 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net