Oferta posturilor romanesti de televiziune este bogata ca forma, dar extrem de saraca in continut si, in plus, se inregistreaza numeroase probleme ce tin de transparenta finantarii. Aceasta a fost concluzia unei dezbateri desfasurate saptamana trecuta pe seama unui raport de specialitate, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, sub egida Open Society Institute.
Desi valabile pentru multe dintre posturile comerciale romanesti, chestiuni precum lipsa de calitate a programelor, lipsa responsabilitatii sociale si interferentele politico-economice au deturnat, si de data aceasta, discutiile spre postul public de televiziune. Majoritatea participantilor la dezbaterile pe tema raportului EUMAP (publicat acum in limba romana) privind situatia televiziunilor din Europa, in general, si din Romania, in special, au vorbit doar despre problemele audiovizualului romanesc in ansamblu, preferand sa intoarca pe toate fetele "bubele" ramase la SRTV dupa valul de schimbari din ultimul an.
TVR - singurul post care ajunge la populatia din mediul rural - mai are de invatat din greselile trecutului "si, in plus, mai trebuie sa reziste presiunii concurentiale a pietei, pentru a nu afecta calitatea programelor", a avertizat Jonathan Scheele, seful Delegatiei CE la Bucuresti, prezent la discutii.

Vicii de fond
Oarecum mai optimist in privinta pietei TV de pe malurile Dambovitei, si ambasadorul Marii Britanii, Quinton Quayle, s-a referit la TVR, mai precis la cele doua ore de emisie de pe vremea lui Ceausescu. De atunci, a aratat Quayle, faptul ca a crescut numarul orelelor de emisie, dar si al canalelor de televiziune nu inseamna ca s-a imbunatatit si calitatea acestora. Iar orientarea lor tot mai profunda spre servirea unor interese politice, spre divertisment si departarea de obiectivul dizerabil al servirii interesului de informare corecta si completa a publicului, a completat directorul CJI Ioana Avadani, le transforma in "tembeliziune".
Discutiile s-au axat ulterior aproape exclusiv pe problemele SRTV, enuntate chiar de un angajat al acestei institutii, Mihai Radulescu: intr-un an de la "momentul de presiune civica, mediatica si chiar politica maxima pentru reforma SRR-SRTV nu s-a prea facut nimic", fapt pentru care "viciile de fond" ale acestor institutii au toate sansele sa reapara la urmatoarele alegeri. Aceste vicii de fond ar cuprinde, potrivit participantilor la dezbatere, lipsa unei reorganizari profunde a institutiei, pe baza rapoartelor de activitate, pastrarea controlului politic prin intermediul CA al SRTV (ai carui membri desemnati politic intervin pentru a numi participantii la diverse talkshow-uri, potrivit lui Mircea Toma si angajatului TVR Gabriel Giurgiu), lipsa unei dezbateri publice profunde cu privire la audiovizualul romanesc, lipsa unui concept clar despre ideea de interes public/institutie publica etc.

Presiunea politica si dinozaurii media
Singurul care a manifestat retinere fata de aceste avertismente a fost neinduplecatul Titi Dinca, in prezent director interimar de programe la TVR. Pana spre sfarsitul dezbaterilor, acesta nu parea sa inteleaga ce inseamna ca postul public poate sa raspunda, conform Constitutiei, in fata parlamentului si altfel decat prin numirea membrilor CA ai SRTV de catre partidele parlamentare. In aceste conditii, au reverberat afirmatiile de la inceput ale lui Jonathan Scheele, potrivit caruia cadrul legislativ al posturilor publice poate fi perfect, dar va fi degeaba in absenta unei vointe politice favorabile independentei TVR. Totul va fi in van daca "sistemul este incapabil sa reziste presiunilor", a avertizat Scheele. El a fost completat de profesorul Mihai Coman, de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti, potrivit caruia atat in Romania, cat si la nivel european "tare mi-e teama ca se incearca salvarea dinozaurilor, cand dinozaurii trebuie dusi la muzeu, sa fie impaiati".